Impact major asupra economiei și piețelor energetice americane
Războiul din Iran a generat costuri semnificative pentru Statele Unite, Departamentul Apărării cheltuind aproximativ 40 de miliarde de dolari, conform cifrelor preliminare dintr-o analiză a Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS), relatează CNN. Această sumă include costul munițiilor, al echipamentelor distruse și al daunelor aduse bazelor militare, dar nu cuprinde costurile operaționale deja integrate în bugetul Pentagonului pentru anul fiscal 2026, care depășește un trilion de dolari, a declarat Mark Cancian, consilier senior la CSIS.
Conflictul a avut un impact extins dincolo de cheltuielile militare directe. Pe lângă Pentagon, alte agenții federale, precum Securitatea Internă și Departamentul Veteranilor, au suportat costuri de aproximativ 1 miliard de dolari, conform acelorași estimări preliminare ale CSIS. Impactul s-a resimțit puternic și asupra gospodăriilor americane, care au plătit, în medie, cu peste 253 de dolari mai mult pentru energie decât ar fi făcut-o în absența războiului, conform unui instrument de monitorizare a costurilor energetice de la Universitatea Brown.
Potrivit analizei CSIS, aproximativ 26 de miliarde de dolari au fost alocate exclusiv pentru muniții. Printre cele mai utilizate arme s-au numărat rachetele de croazieră Tomahawk, fiecare având un cost estimat la 2,5 milioane de dolari. Forțele americane au lansat aproximativ 1.000 de astfel de rachete în timpul operațiunilor, o cifră care subliniază intensitatea și consumul ridicat de armament. Nivelul sporit al consumului de armament a determinat administrația președintelui Donald Trump să invoce, în luna iunie, Legea privind Producția pentru Apărare, pentru a accelera fabricarea de noi sisteme de armament, o măsură extraordinară destinată refacerii stocurilor.
Surse guvernamentale citate de presa americană au indicat că Pentagonul a solicitat o suplimentare a bugetului cu încă 80 de miliarde de dolari, dintre care mai puțin de 20 de miliarde sunt asociate direct cu necesitățile imediate generate de conflict. Această diferență sugerează că o parte semnificativă din fondurile suplimentare ar putea fi destinată modernizării pe termen lung și consolidării capacităților de apărare, nu doar acoperirii costurilor directe ale războiului din Iran. Contextul geopolitic tensionat, cu războiul din Ucraina încă în desfășurare, a accentuat presiunea asupra bugetului apărării și a determinat o reevaluare a priorităților strategice.
Războiul a afectat puternic piețele energetice globale. Prețul mediu al benzinei în Statele Unite a crescut de la mai puțin de 3 dolari pe galon la peste 4 dolari în numeroase regiuni ale țării în timpul conflictului. Creșterea a fost și mai accentuată în cazul motorinei, al cărei preț a depășit 5 dolari pe galon, afectând în special transportatorii și sectorul agricol, unde combustibilul reprezintă o componentă majoră a cheltuielilor. Experții avertizează că majorarea prețurilor la energie a contribuit și la creșterea costurilor îngrășămintelor, cu posibile efecte asupra producției agricole și, implicit, asupra prețurilor alimentelor.
Un aspect crucial, subliniat de experți, este că acest conflict a avut loc într-un moment în care rezerva strategică de petrol a Statelor Unite se afla deja la niveluri reduse. Datele oficiale arată că stocurile de urgență au ajuns la cel mai scăzut nivel din 1983, după ce au fost utilizate atât în contextul războiului din Ucraina, cât și pentru a compensa perturbările provocate de conflictul cu Iranul. În total, piața globală a pierdut aproximativ 1,15 miliarde de barili de petrol din cauza întreruperilor exporturilor din Orientul Mijlociu, potrivit companiei de analiză energetică Kpler. Pentru a compensa deficitul, mai multe state, inclusiv Statele Unite, Brazilia și Venezuela, și-au majorat producția, iar zeci de țări au participat la cea mai amplă eliberare coordonată de rezerve petroliere din istorie, o măsură fără precedent care a implicat IEA (Agenția Internațională a Energiei) și statele membre.
Creșterea prețurilor la energie a contribuit la accelerarea inflației în Statele Unite. Datele Biroului pentru Statistică a Muncii arată că rata anuală a inflației a depășit pragul de 4% pentru prima dată în ultimii trei ani. Economiștii subliniază că, în lunile aprilie și mai 2026, ritmul de creștere al prețurilor a depășit creșterea salariilor medii, ceea ce a redus puterea de cumpărare a consumatorilor. Acest context a influențat și deciziile Rezervei Federale, care a ales să nu reducă dobânzile, în ciuda presiunilor venite din partea administrației Trump, prioritizând stabilitatea prețurilor în fața stimulării economice imediate.
În ciuda incertitudinilor geopolitice și economice, principalele burse americane au continuat să înregistreze noi recorduri în perioada conflictului. Analiștii atribuie această evoluție rezilienței companiilor americane, precum și interesului investitorilor pentru sectoare precum inteligența artificială și industria spațială, care au demonstrat o creștere robustă. În schimb, piața obligațiunilor a fost afectată de temerile privind inflația. Randamentul obligațiunilor americane pe 10 ani a urcat la cel mai ridicat nivel din ultimul an, influențând costul creditelor ipotecare, al împrumuturilor auto și al cardurilor de credit. Ratele creditelor ipotecare au rămas aproape de maximele ultimelor luni, ceea ce continuă să exercite presiuni asupra pieței imobiliare, frânând accesul la locuințe pentru mulți americani.
După semnarea unui acord-cadru care prevede continuarea negocierilor cu Iranul, președintele Trump a prezentat conflictul drept un succes strategic, argumentând că exporturile de petrol au fost reluate, piețele financiare sunt puternice, iar securitatea globală a fost consolidată. Totuși, sondajele de opinie indică faptul că percepția publicului rămâne rezervată. Potrivit unei agregări recente a sondajelor naționale, aproximativ 37% dintre americani aprobă activitatea președintelui, nivel apropiat de cel înregistrat înainte de izbucnirea conflictului. În ceea ce privește economia și gestionarea războiului, nivelul de aprobare este și mai redus, reflectând preocupările persistente legate de inflație, costul vieții și incertitudinea economică, ceea ce ar putea influența viitoarele alegeri.
De ce contează
Costurile războiului din Iran depășesc cu mult cheltuielile militare directe, având un impact profund asupra economiei americane și globale. Creșterea prețurilor la energie și inflația afectează direct puterea de cumpărare a cetățenilor, erodând veniturile și crescând costul vieții. Pe termen lung, epuizarea rezervelor strategice de petrol și dependența de importuri pot expune SUA la viitoare șocuri energetice. De asemenea, tensiunile geopolitice și incertitudinea economică pot descuraja investițiile și pot încetini creșterea economică globală, influențând deciziile de politică monetară și fiscală la nivel internațional.
Deși ostilitățile s-au redus și negocierile diplomatice continuă, analiștii consultați de CNN consideră că efectele economice și politice ale conflictului vor continua să fie resimțite în lunile următoare, atât în Statele Unite, cât și pe piețele globale. Principalele întrebări vizează capacitatea administrației americane de a gestiona inflația persistentă și de a reface rezervele strategice de petrol, precum și evoluția negocierilor cu Iranul. De asemenea, rămâne de văzut cum vor influența aceste costuri percepția publică și peisajul politic intern, în special în perspectiva viitoarelor alegeri.
Stabilitatea în Orientul Mijlociu și prețul petrolului vor rămâne factori critici pentru economia mondială.