Donații, achiziții și acuzații de angajare pe 'pile'
Romeo Daniel Lungu, deputat PSD și propunerea pentru Ministerul Dezvoltării în Guvernul Adrian Veștea, se află în centrul unor controverse legate de averea familiei sale și de parcursul profesional și politic, aspecte evidențiate de declarațiile sale de avere și de acuzațiile publice ale primarului Buzăului, Constantin Toma. Ministerul Dezvoltării este un portofoliu crucial, gestionând investiții de miliarde de lei destinate autorităților locale și proiectelor de infrastructură la nivel național, ceea ce amplifică importanța transparenței în cazul potențialilor săi conducători.
Potrivit G4Media, declarațiile de avere ale lui Lungu arată că, în 2021, copiii săi au primit prin donație o vilă de peste 200 mp în municipiul Buzău. Lungu a clarificat pentru G4Media că donatorii au fost socrii săi. Această donație survine după ce, în 2018, Lungu și soția sa vânduseră un apartament de 75 mp din Buzău cu 293.000 de lei, sumă care, alături de alte venituri declarate în același an (120.000 de lei și 2.000 de euro dintr-un botez, plus 20.000 de lei de la „tăierea moțului” unui copil), nu se mai regăsește în declarațiile de avere ulterioare. În 2023, soții Lungu au achiziționat un apartament în București, contractând în același an două credite în valoare de aproape 305.000 lei.
Un alt punct de discuție îl reprezintă angajările soției lui Lungu, Ionela. Inițial contabilă în mediul privat la firma M.Body SRL în 2012, cu un venit de 5.000 de lei, aceasta a rămas fără loc de muncă în 2013, an în care presa locală specula despre o posibilă numire a lui Lungu ca prefect de Buzău. Ulterior, în 2014, Ionela Lungu a fost angajată ca economist la RAM Buzău, o instituție subordonată Consiliului Local, condus la acea vreme de primarul PSD Constantin Boșcodeală, coleg de partid cu Romeo Lungu. După o perioadă de concediu de creștere a copilului, soția deputatului a ocupat postul de consilier la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) Buzău, o structură a Ministerului Agriculturii. La momentul respectiv, Romeo Daniel Lungu era vicepreședinte al Consiliului Județean Buzău din partea PSD. Contactat de G4Media, Lungu a negat vehement orice implicare în angajările soției sale.
Pe lângă aspectele legate de avere și angajările soției, Romeo Lungu se confruntă și cu acuzații directe din partea primarului PSD din Buzău, Constantin Toma. Acesta a declarat public, la începutul lunii iunie, că Lungu a fost inițial „muncitor necalificat” la Compania de Apă și că a ajuns acolo „pe pile”. Toma a continuat, afirmând că Lungu „nu are profesionalismul necesar, pregătirea necesară, background-ul necesar să fie pe o funcţie aşa mare” și că „toată viaţa n-a făcut decât să profite de faptul că este membru PSD”. Aceste declarații sugerează o ruptură sau o rivalitate politică în interiorul filialei PSD Buzău, un fenomen des întâlnit în partidele mari din România.
Romeo Lungu a respins categoric afirmațiile primarului Toma, declarând că nu a fost niciodată muncitor necalificat. Conform CV-ului său, citat de G4Media, Lungu a ocupat funcția de referent de specialitate în administrație publică la Compania de Apă Buzău între 2007 și 2010. Această societate este operatorul regional al serviciilor publice de alimentare cu apă și canalizare din județ. Divergența dintre declarațiile primarului Toma și CV-ul lui Lungu subliniază importanța verificării atente a informațiilor publice, mai ales în contextul numirilor în funcții cheie la nivel guvernamental. Între 2010 și 2012, Lungu a fost și director sportiv la Gloria Buzău, un detaliu menționat de unele surse, care completează parcursul său profesional.
Romeo Daniel Lungu, în vârstă de 47 de ani, se află la al doilea mandat de deputat. Experiența sa administrativă include funcțiile de vicepreședinte al Consiliului Județean Buzău (2016-2020) și director executiv al Direcției Județene pentru Sport și Tineret Buzău (2012-2016). De asemenea, a fost șef de cabinet în Prefectura Buzău (2003-2005), consilier senatorial (2005-2007) și membru în consiliile de administrație ale societăților Transbus și Compania de Apă Buzău. În plan politic, Lungu este membru PSD din 2003 și a ocupat diverse funcții în cadrul filialei Buzău. Ascensiunea sa politică este strâns legată de fostul premier Marcel Ciolacu, actualul președinte al Consiliului Județean Buzău, Lungu fiind considerat unul dintre oamenii săi de încredere, potrivit G4Media. Această legătură evidențiază influența liderilor locali în promovarea cadrelor la nivel central.
În ceea ce privește educația, Lungu a absolvit Facultatea de Litere și Științe, specializarea Administrație Publică Locală, la Colegiul Universitar Câmpina în 2003. Ulterior, în 2007, a obținut o diplomă de la Facultatea de Management și Administrație Publică din cadrul Academiei de Studii Economice. În 2008, a finalizat un master în „Administrația Publică Europeană” la Facultatea de Științe Juridice și Administrative a Universității „Valahia” din Târgoviște. Aceste studii demonstrează o pregătire formală în domeniul administrației publice, contrastând cu acuzațiile de lipsă de profesionalism formulate de primarul Toma.
De ce contează
Nominalizarea lui Romeo Lungu pentru Ministerul Dezvoltării, un portofoliu cu o putere semnificativă asupra investițiilor publice, aduce în prim-plan necesitatea unei analize riguroase a integrității și transparenței. Acuzațiile de angajare pe „pile” și neclaritățile legate de proveniența averii familiei sale pot submina încrederea publică în instituțiile statului și pot alimenta percepția de corupție. Un ministru al Dezvoltării trebuie să inspire încredere deplină, având în vedere responsabilitatea gestionării fondurilor publice și a infrastructurii critice. Aceste controverse pot afecta imaginea guvernului propus și pot genera întrebări legitime despre criteriile de selecție a demnitarilor, în special într-o țară cu un istoric de probleme legate de integritate în administrația publică, conform rapoartelor Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare și Verificare.
Situația lui Romeo Lungu ridică semne de întrebare nu doar despre trecutul său, ci și despre modul în care aceste acuzații vor influența procesul de validare a sa ca ministru. Rămâne de văzut dacă aceste informații vor fi luate în considerare în cadrul audierilor parlamentare și dacă se vor solicita clarificări suplimentare. Transparența totală și răspunsurile convingătoare la aceste acuzații sunt esențiale pentru a asigura legitimitatea și credibilitatea viitorului ministru al Dezvoltării.
În lipsa unor explicații satisfăcătoare, riscul este ca percepția publică să fie afectată negativ, iar activitatea ministerului să fie umbrită de suspiciuni, afectând astfel implementarea eficientă a politicilor publice și a proiectelor de dezvoltare la nivel național.