Aviz negativ pentru Romeo Lungu la Ministerul Dezvoltării

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 6 minute

Pe scurt

Romeo Lungu, propus de PSD pentru Ministerul Dezvoltării, a primit aviz negativ la audierile parlamentare, cu un vot strâns de 18 pentru și 18 contra, la care s-au adăugat abțineri și voturi „prezent, nu votez”. Deși avizul este consultativ, acesta semnalează tensiuni politice majore înaintea votului de învestire a Guvernului Veștea. Alte nominalizări, precum Bogdan Ivan la Energie și Florin Barbu la Agricultură, au primit aviz pozitiv.

EN

Brief

Romeo Lungu, the PSD nominee for the Ministry of Development, received a negative opinion from parliamentary committees with a tied vote. Although the opinion is consultative, it highlights significant political tensions ahead of the new Veștea Government's investiture vote. Other nominees, such as Bogdan Ivan for Energy and Florin Barbu for Agriculture, received positive opinions.

Aviz negativ pentru Romeo Lungu la Ministerul Dezvoltării
Sursa foto: mediafax.ro

Controverse la audierile pentru Guvernul Veștea

Parlamentarii români, reuniți în comisiile de specialitate luni, 22 iunie 2026, au dat un aviz negativ pentru Romeo Lungu (PSD), propunerea lui Marcel Ciolacu pentru portofoliul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Decizia, deși consultativă, subliniază tensiunile politice din jurul învestirii noului Guvern monocolor-PSD, condus de premierul desemnat Adrian Veștea. Votul final al plenului reunit al Parlamentului este programat pentru aceeași seară, la ora 21:30, conform informațiilor Digi24 și HotNews.

Potrivit HotNews, Romeo Lungu a declarat că abia duminică seară a aflat de nominalizarea sa, ceea ce a stârnit semne de întrebare. Prioritatea sa principală, a subliniat el, este Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). „În prima zi în care voi fi învestit voi avea discuția cu domnul ministru Cseke și cu specialiștii din minister pentru a determina stadiul exact al PNRR, de ceea ce ține de ministerul Dezvoltării. Vom face tot ce ține de noi pentru a atinge un procent cât mai mare de absorbție din PNRR”, a afirmat Lungu în fața comisiilor parlamentare. Această declarație a fost completată de o a doua prioritate menționată de Lungu, și anume reforma administrativă, pe care a criticat-o pe cea propusă de guvernul precedent ca fiind „abruptă, brutală” și fără rezultate scontate, după cum a raportat G4Media.

Avizul negativ acordat lui Lungu a fost rezultatul unui vot strâns, cu 18 voturi „pentru”, 18 „contra” și 2 abțineri, la care s-au adăugat 8 mențiuni „prezent, nu votez”, conform G4Media. Pentru un aviz pozitiv, Lungu ar fi avut nevoie de cel puțin 22 de voturi „pentru”. Votul a reflectat diviziunile politice: USR și PNL au votat „contra”, PSD a votat „pentru”, în timp ce parlamentarii AUR au părăsit sala la momentul votului, invocând „prezent, nu votez”, iar UDMR s-a abținut. Această poziție a AUR a fost remarcată de ambele publicații, Digi24 și HotNews, ca fiind o acțiune similară și la audierile altor miniștri.

Întrebat despre legăturile sale cu Marcel Ciolacu, fostul lider PSD și promotorul său, Romeo Lungu a declarat că, deși fac parte din aceeași organizație politică – fiind membru PSD din 2001 – nu sunt prieteni, conform HotNews. Experiența sa profesională, a explicat Lungu, include studii în administrație publică, funcția de vicepreședinte la Consiliul Județean și contactul constant cu primarii și structurile asociative, precum și calitatea de membru al comisiilor de administrație din Parlament. Aceste calificări, însă, nu au fost considerate suficiente de o parte a parlamentarilor pentru a-i acorda un aviz favorabil.

Audierile pentru Cabinetul Veștea au inclus și alți miniștri, precum Bogdan Ivan, propus pentru portofoliul Energiei, și Florin Barbu, nominalizat la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Ambii au primit aviz pozitiv în comisiile de specialitate, spre deosebire de Lungu. Bogdan Ivan, fost ministru al Energiei, s-a declarat împotriva vânzării pachetelor minoritare din companiile de stat, afirmând că „nu consider că o anumită companie va fi mai profitabilă, va fi condusă mai bine, va avea rezultate mai bune dacă 10% sau 15% din pachetul de acțiuni al acelei companii nu va mai fi a statului român, ci va fi a altor companii”, potrivit HotNews. Această poziție este în contrast cu tendințele europene de liberalizare și privatizare parțială a unor sectoare strategice, care vizează atragerea de capital privat și eficientizarea managementului. De exemplu, în 2023, Comisia Europeană a recomandat României să continue reformele în guvernanța corporativă a întreprinderilor de stat pentru a îmbunătăți performanța economică.

Florin Barbu, propus la Agricultură, a pledat pentru unitate: „Dragi colegi, lăsăm politica deoparte și facem politică agricolă pentru fermieri, pentru producători și pentru români. Pentru că avem o responsabilitate mare de a oferi produse sănătoase românilor. Fermierii știu să producă aceste produse de calitate superioară. Acest lucru s-a văzut în exporturile pe care le-am avut. Toate aceste investiții trebuie să continue”, a declarat el, conform HotNews. Această abordare pragmatică a fost bine primită, având în vedere importanța sectorului agricol în economia României, care, conform datelor Eurostat din 2024, contribuie cu aproximativ 4% la PIB, fiind printre cele mai mari ponderi din Uniunea Europeană.

Componența Cabinetului Veștea, depusă duminică seară la Parlament, include un amestec de membri PNL, PSD și independenți, reflectând o tentativă de echilibru politic într-un guvern monocolor-PSD. Printre miniștrii propuși se numără Adrian Veștea (PNL) – Prim-ministru, Marian Neacșu (PSD) – vicepremier și ministru al Afacerilor Interne, Alina Gorghiu (PNL) – vicepremier, și Diana Morar (independent) – vicepremier. Această structură, cu numeroși independenți, inclusiv la portofolii cheie precum Finanțe (Alexandru Nazare) și Externe (Luca Niculescu), poate fi interpretată ca o încercare de a depolitiza anumite funcții sau de a asigura o expertiză tehnică, dar ar putea genera și provocări în coeziunea guvernamentală și în implementarea politicilor. De exemplu, Ministerul Educației și Cercetării este propus să fie condus de Monica Anisie (PNL), iar cel al Apărării Naționale de Sorin Cîmpeanu (PNL), indicând o împărțire a responsabilităților între cele două partide majore.

De ce contează

Avizul negativ acordat unui ministru desemnat, chiar și consultativ, este un semnal politic puternic și poate influența votul final din plen. În cazul lui Romeo Lungu, acest vot reflectă o lipsă de încredere din partea unei părți a Parlamentului, inclusiv a partidelor de opoziție și a unor aliați. O eventuală respingere a sa în plen ar putea crea un precedent și ar putea complica procesul de formare a guvernului, obligând premierul desemnat să propună un alt candidat. De asemenea, controversele legate de numirea miniștrilor pot eroda încrederea publicului în stabilitatea și competența noului executiv, esențială pentru abordarea provocărilor economice și sociale ale României, inclusiv gestionarea eficientă a fondurilor PNRR.

Programul audierilor este planificat să se încheie la ora 21:00, urmat de votul de învestire al Guvernului Veștea în plenul Parlamentului la ora 21:30. Rămâne de văzut dacă avizul negativ pentru Romeo Lungu va fi un impediment major pentru învestirea sa sau dacă majoritatea parlamentară va trece peste această decizie consultativă. Situația lui Lungu ar putea influența percepția asupra întregului cabinet, mai ales având în vedere că Ministerul Dezvoltării gestionează fonduri semnificative și proiecte cruciale pentru infrastructura locală. De asemenea, poziția lui Bogdan Ivan privind companiile de stat va fi atent monitorizată, având în vedere angajamentele României față de instituțiile financiare internaționale și Comisia Europeană privind reforma întreprinderilor de stat.

Modul în care premierul desemnat Adrian Veștea va gestiona aceste provocări inițiale va fi definitoriu pentru mandatul noului guvern.