Analiză Eurostat privind costurile locuințelor în Europa
Bucureștiul se numără printre capitalele europene cu cele mai accesibile chirii, o concluzie ce reiese din cele mai recente date Eurostat, publicate de Euronews. Această statistică este relevantă în contextul în care aproape un sfert (23,6%) din cheltuielile persoanelor din Uniunea Europeană sunt alocate locuinței și utilităților. "Cel mai important motiv pentru care chiriile diferă atât de mult în Europa este faptul că piețele imobiliare sunt locale", a declarat Mikk Kalmet, expert în imobiliare, pentru Euronews, subliniind complexitatea factorilor care influențează prețurile.
Potrivit raportului Eurostat, care a analizat 40 de orașe europene din 38 de țări – incluzând state membre UE, țări candidate, membre AELS și Regatul Unit – chiria medie lunară pentru un apartament cu două dormitoare variază semnificativ. Aceasta se întinde de la 470 de euro în Skopje, capitala Macedoniei de Nord, până la 3.350 de euro în Geneva, un oraș elvețian, clasat pe primul loc în topul general. Printre capitale, Londra conduce detașat, cu o chirie medie de 3.050 de euro (echivalentul a 2.650 de lire sterline) pentru un apartament cu două dormitoare, fiind singura capitală care depășește pragul de 3.000 de euro.
În topul capitalelor Uniunii Europene cu cele mai mari chirii se situează Dublin și Stockholm, unde chiria medie atinge 2.650 de euro. Acestea sunt urmate de Oslo, cu 2.550 de euro. Parisul, capitala celei mai mari economii din UE, înregistrează o chirie medie de 2.500 de euro, în timp ce în alte mari capitale vest-europene, prețurile sunt mai moderate: 1.750 de euro la Berlin, 1.700 de euro la Madrid și 1.650 de euro la Roma. Alte orașe cu chirii de peste 2.000 de euro includ Copenhaga, Luxemburg și Reykjavik (fiecare cu 2.350 de euro), Haga și Berna (2.150 de euro) și München (2.050 de euro). Între 1.500 și 1.750 de euro se încadrează Lisabona (1.750 €), Praga (1.650 €), Viena (1.600 €), Zagreb (1.550 €), Helsinki (1.550 €) și Atena (1.500 €).
La polul opus, printre cele mai accesibile capitale, după Skopje (470 €) și Pristina (520 €), se numără Ankara (770 €), Sofia (900 €) și Nicosia (910 €). Bucureștiul se plasează în această categorie, cu o chirie medie de 930 de euro pentru un apartament cu două dormitoare, similar cu Tirana (920 de euro). Această poziționare face din capitalele Bulgariei și Ciprului, alături de București, unele dintre cele mai ieftine opțiuni pentru închiriere în cadrul Uniunii Europene și nu numai. Orașe precum Belgrad (1.100 €), Sarajevo (1.150 €), Riga (1.150 €), Tallinn (1.150 €), Vilnius (1.200 €), Varșovia (1.300 €) și Budapesta (1.300 €) se grupează în jurul valorii de 1.200 de euro.
Expertul Mikk Kalmet a explicat că diferențele de prețuri sunt influențate de o cerere puternică în orașe precum Geneva, Londra, Dublin sau Stockholm, alimentată de lucrători bine plătiți, companii internaționale, studenți și noi veniți, în timp ce oferta de locuințe nu a ținut pasul. De asemenea, el a subliniat că "țările cu salarii mai mari pot suporta, în general, chirii mai mari, acesta fiind unul dintre motivele pentru care unele dintre cele mai scumpe orașe se găsesc în Europa de Vest și de Nord." Este important de menționat că datele Eurostat exclud costurile utilităților și acoperă proprietățile nemobilate, de calitate bună sau foarte bună, dar nu de lux.
Kalmet a atras atenția asupra unui aspect crucial: "Chiriile mai mici din Europa Centrală și de Est nu înseamnă neapărat că locuințele sunt mai accesibile. Salariile locale sunt adesea și ele mai mici. Prin urmare, analizarea doar a nivelurilor chiriilor poate fi înșelătoare fără a lua în considerare veniturile." Această perspectivă este esențială pentru o înțelegere completă a accesibilității locuințelor în diverse regiuni europene. De exemplu, deși Bucureștiul are chirii considerabil mai mici decât Parisul, puterea de cumpărare a unui chiriaș român ar putea fi similară sau chiar mai redusă comparativ cu cea a unui chiriaș francez.
Expertul a mai precizat că chiriile au înregistrat creșteri în majoritatea Europei în ultimii ani. Această majorare a fost determinată de o combinație de factori, incluzând o cerere urbană post-pandemie, o creștere a populației, fluxuri migratorii, majorarea ratelor dobânzilor și costurile ridicate ale construcțiilor. Ratele dobânzilor mai mari au îngreunat achiziționarea unei locuințe pentru multe gospodării, determinându-i pe mai mulți oameni să apeleze la piața chiriilor și, implicit, sporind cererea. În multe capitale și orașe mari, oferta de locuințe pur și simplu nu a reușit să țină pasul cu aceste schimbări rapide.
De ce contează
Aceste date Eurostat oferă o imagine clară asupra disparităților economice și sociale din Europa, reflectate în piața imobiliară. Pentru români, poziționarea Bucureștiului printre capitalele cu chirii accesibile poate fi o veste bună la prima vedere, însă avertismentul expertului privind corelarea cu nivelul veniturilor este vital. Înțelegerea acestor dinamici ajută la evaluarea reală a costului vieții și la fundamentarea politicilor publice privind locuințele, migrația urbană și dezvoltarea economică regională, impactând direct puterea de cumpărare și calitatea vieții cetățenilor.
În contextul continuu al creșterii costurilor de trai la nivel european, este de așteptat ca presiunea pe piața chiriilor să persiste. Factori precum inflația, evoluția ratelor dobânzilor și politicile guvernamentale privind locuințele vor continua să influențeze accesibilitatea. Viitoarele analize Eurostat vor trebui să monitorizeze nu doar prețurile chiriilor, ci și raportul dintre acestea și veniturile medii, pentru a oferi o imagine mai completă și mai utilă.
Rămâne de văzut dacă strategiile urbane vor reuși să echilibreze cererea și oferta de locuințe, în special în capitalele unde presiunea este cea mai mare, și dacă Bucureștiul își va menține poziția relativ avantajoasă în comparație cu alte capitale europene, în condițiile unui avans economic general.