PSD acuză "cultul mărețului conducător" la liberali
Deputatul PSD Mihai Fifor a lansat, luni, 22 iunie 2026, un atac virulent la adresa Partidului Național Liberal și a conducerii acestuia, în special a lui Ilie Bolojan, după congresul desfășurat duminică. Fifor a criticat vehement modul de desfășurare al evenimentului, pe care îl consideră lipsit de substanță și dominat de o loialitate exagerată față de „miracolul de la Bihor”, Ilie Bolojan, transformând PNL într-o „sectă politico-mistică”. „Să fiu sincer, chiar nu mi-am propus să-mi stric duminica urmărind fulminantul Congres PNL de ieri. Nu dau doi bani pe viitorul PNL-Bolojan și nici nu-mi consum duminicile cu grija lui. Dar congresul de ieri a scos la iveală câteva lucruri care merită observate. Nu pentru binele partidului, ci pentru binele României”, a declarat Fifor, potrivit ambelor surse analizate.
Critica deputatului social-democrat se concentrează pe ceea ce el numește „cultul grețos al mărețului conducător”, referindu-se la Ilie Bolojan, primarul Oradei și o figură influentă în PNL. Potrivit lui Fifor, atmosfera din cadrul congresului a fost una de „aplauze la comandă, ovații interminabile, elogii fără măsură și o atmosferă în care spiritul critic părea complet interzis”. Această descriere sugerează o lipsă de dezbatere internă și o aliniere totală la viziunea unui singur lider, o practică adesea asociată cu regimurile autoritare, nu cu partidele democratice.
Un alt punct central al criticilor lui Fifor vizează discursul anti-sistem adoptat de liderii PNL. Deputatul PSD a respins această retorică, argumentând că mulți dintre acești politicieni au ocupat funcții cheie, au controlat instituții și au făcut parte din toate formulele de putere ale ultimelor decenii. „Politicieni care au ocupat funcții, au controlat instituții și au făcut parte din toate formulele de putere ale ultimelor decenii descopereau brusc că sistemul este rău și profund corupt. Exact ca în cazul useriștilor, sistemul este detestabil doar atunci când îi lovește fix în freză”, a afirmat Fifor, subliniind ipocrizia pe care o percepe în rândul liberalilor.
Fifor a continuat cu o serie de critici directe la adresa mai multor lideri liberali. El a menționat situația lui Ciprian Ciucu, aflat în control judiciar pentru 60 de zile sub acuzația de luare de mită, a lui Ludovic Orban, pe care l-a numit „tătucul jafului din pandemie”, și a lui Gheorghe Falcă, despre care a spus că ar fi „milionar în euro din salariu de primar”. Aceste acuzații, deși grave, nu au fost însoțite de detalii suplimentare sau de contextul juridic al fiecărui caz, lăsând loc interpretărilor. De asemenea, a făcut referire la „alipiții ONG-iști scoși la lumină de același sistem”, o aluzie la recrutările recente ale PNL din societatea civilă.
În viziunea deputatului PSD, actualul PNL, sub influența lui Bolojan, nu aduce nimic nou în peisajul politic românesc. El a susținut că partidul continuă practicile vechiului sistem politic, descriind PNL ca un „PDL reinventat”, de la care „mai lipsea Băsescu – Petrov”. Această comparație subliniază ideea că, în ciuda declarațiilor de reînnoire, partidul ar recicla aceleași personaje și reflexe politice, perpetuând o „gașcă toxică pentru România”, conform declarațiilor sale. Această perspectivă contrastează puternic cu discursul PNL, care promovează adesea ideea de modernizare și de rupere de vechile practici.
Istoric, PNL a avut o relație tensionată cu ideea de lider autocratic, având o tradiție liberală ce pune accent pe democrația internă și dezbatere. Totuși, în ultimii ani, partidele românești, inclusiv PNL, au fost adesea criticate pentru personalizarea excesivă a politicii și pentru tendința de a se coagula în jurul unor figuri puternice. Acest fenomen nu este unic României, fiind observat și în alte democrații europene, unde partidele tradiționale se confruntă cu o scădere a încrederii și o creștere a populismului.
De exemplu, un studiu al Eurostat din 2023 arată că încrederea în partidele politice din România se situa la aproximativ 15%, sub media europeană de 20%, indicând o nemulțumire generală față de clasa politică. Criticile lui Fifor, deși partizane, reflectă o percepție publică existentă privind anumite practici politice. În contextul european, există o tendință de creștere a partidelor personaliste, unde figura liderului devine mai importantă decât ideologia partidului, o evoluție care ar putea explica, parțial, observațiile lui Fifor despre „cultul conducătorului”.
**De ce contează**
Criticile lui Mihai Fifor sunt relevante nu doar ca atac politic, ci și pentru că aduc în discuție teme fundamentale pentru sănătatea democrației românești: lipsa dezbaterii interne în partide, ipocrizia discursului anti-sistem și tendințele de personalizare excesivă a puterii. Dacă un partid major adoptă practici percepute ca fiind autocratice sau lipsite de transparență, acest lucru poate eroda încrederea publicului în întregul sistem politic. De asemenea, acuzațiile de corupție la adresa unor lideri, chiar dacă sunt lansate în contextul unei dispute politice, subliniază necesitatea unei mai mari integrități și responsabilități în viața publică, aspecte esențiale pentru consolidarea statului de drept în România.
În concluzie, atacul lui Mihai Fifor la adresa PNL și a lui Ilie Bolojan, deși puternic politizat, ridică semne de întrebare legitime despre direcția în care se îndreaptă Partidul Național Liberal și, implicit, o parte semnificativă a scenei politice românești. Rămâne de văzut cum va răspunde PNL acestor acuzații și dacă va exista o autoreflecție asupra modului în care își gestionează imaginea publică și procesele interne. Reacția publicului și, mai ales, a membrilor PNL va fi crucială pentru a determina dacă aceste critici vor avea un impact real asupra strategiei partidului sau vor fi percepute doar ca o simplă retorică de campanie.
Viitorul politic al lui Ilie Bolojan și al PNL, precum și capacitatea lor de a se distanța de acuzațiile de „cult al personalității” și de „ipocrizie”, vor fi testate în alegerile viitoare, unde votul cetățenilor va oferi verdictul final.