Consolidarea legăturilor istorice și sprijinul diasporei
Parlamentul României a găzduit sâmbătă, 20 iunie 2026, conferința „România-Italia. Dialog cultural și reglementări legislative”, un eveniment crucial organizat de Grupul de Politică Externă „Titu Maiorescu”. Scopul principal al dezbaterii a fost consolidarea relațiilor bilaterale, promovarea identității culturale și lingvistice a comunităților românești și italiene, și identificarea de soluții legislative care să sprijine această cooperare. La eveniment au participat parlamentari din ambele țări, reprezentanți ai diasporei și oficiali, subliniind angajamentul reciproc pentru o colaborare mai profundă. Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, a accentuat apartenența comună la valorile conservatoare europene, declarând: „Aparținem aceleiași familii, aceleiași familii politice din Parlamentul European. Facem parte din aceeași familie europeană conservatoare și reformistă. Facem parte din aceeași revoluție conservatoare, dacă îmi veți permite să folosesc acest oximoron. Sentimentul nostru este că relația bilaterală nu și-a atins încă întregul potențial și cred că un dialog mai substanțial este necesar deoarece provocările care ne așteaptă sunt cu adevărat istorice.”
Discuțiile s-au axat pe teme esențiale precum păstrarea identității naționale, promovarea limbii și culturii române în Italia, rolul activ al comunităților românești în viața publică italiană și nevoia unor instrumente legislative eficiente pentru integrarea și participarea civică a românilor din diaspora. Dan Dungaciu a evidențiat importanța implicării politice a românilor din Italia, afirmând: „Vrem să îi sprijinim pe românii din Italia să aleagă să se implice politic. (…) Ne dorim ca ei să participe pe deplin la viața politică și culturală italiană, să devină consilieri locali, primari și membri ai parlamentului, deoarece numai în acest mod problemele românilor din Italia pot face parte din agenda politică italiană.” Această perspectivă subliniază o schimbare de paradigmă, de la simpla integrare la o participare activă și decizională.
Deputatul AUR și președintele Comisiei de cultură din Camera Deputaților, Mihail Neamțu, a aprofundat rădăcinile istorice și culturale comune, evidențiind moștenirea latină. „Motivele pentru care am ales să vorbim despre România au legătură directă cu istoria Bizanțului și cu istoria Romei înseși. Totul pornește de la împăratul Traian (…), care a reușit să cucerească Dacia, o civilizație foarte veche. (…) Atunci când administrația imperială s-a retras, în secolul al III-lea, limba nu s-a retras odată cu ea. De aceea vorbim și astăzi o limbă neolatină, pentru că latina vulgară a îndurat, s-a transformat și a devenit limba pe care majoritatea dintre noi o vorbim în prezent”, a explicat Neamțu. Această continuitate lingvistică, demonstrată de peste 1700 de ani de evoluție a limbii române din latina vulgară, reprezintă un pilon fundamental al relației bilaterale.
Ramona Lovin, deputat AUR de diaspora, a prezentat inițiative legislative concrete, inclusiv un proiect de lege pentru instituirea unei medalii destinate persoanelor care contribuie la păstrarea limbii și culturii române în străinătate. Această inițiativă legislativă, depusă recent în Parlamentul României, vizează recunoașterea eforturilor miilor de voluntari, profesori și lideri de asociații care mențin vie identitatea românească în afara granițelor țării. Senatorul AUR și președintele Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senat, Cristina Dumitrescu, a propus un protocol bilateral România-Italia, structurat pe trei linii de acțiune: facilitarea accesului în școlile publice italiene pentru cursurile de Limbă, Cultură și Civilizație Română (LCCR) cu finanțare română integrală pentru cadrele didactice; recunoașterea reciprocă a statutului și calificărilor mediatorilor culturali și lingvistici; și finanțarea unei rețele de centre comunitare românești în orașe cheie precum Roma, Milano și Torino, ca spații de educație, cultură și dialog civic.
Din partea italiană, Alessandro Boccaletti, reprezentant al Consiliului General al Italienilor din Străinătate (CGIE), a subliniat importanța dezvoltării structurilor asociative și a schimburilor culturale între cele două comunități. Gianni Calderone, președintele Com.It.Es România, a exprimat aprecierea statului italian pentru comunitatea românească din Italia, considerată „cea mai importantă comunitate de imigranți din țară, cea mai bine integrată și cea de care noi suntem cel mai atașați”. El a promis susținere continuă pentru inițiativele legislative dedicate acesteia. Mai mult, Davide Rossi, consilier municipal din partea partidului Lega, împreună cu vice-ministrul Edoardo Rixi și Francesco Bruzzone, a promovat o propunere legislativă în Italia pentru a asigura că românii din peninsulă nu se simt „cetățeni de rang secund”, ci sunt recunoscuți ca „cetățeni de prim rang”. Michelangelo Rosso, coordonator Lega nel Mondo Romania, a confirmat că grupul Lega a susținut puternic recunoașterea și sprijinirea comunității românești, depunând o inițiativă legislativă prin deputații Francesco Bruzzone și Tilde Minasi pentru o valorificare mai profundă a limbii române și a companiilor românești din Italia.
Această conferință a reconfirmat existența unei relații speciale între România și Italia, fundamentată pe legături istorice, culturale și umane profunde, care datează de la cucerirea Daciei de către Traian în anul 106 d.Hr. și de la formarea ulterioară a limbii române din latina vulgară. Potrivit datelor Eurostat din 2023, aproximativ 1,1 milioane de români trăiesc în Italia, reprezentând cea mai mare comunitate străină din peninsulă și una dintre cele mai bine integrate, contribuind semnificativ la economia și societatea italiană, cu o rată de ocupare a forței de muncă de peste 70% în rândul românilor activi, conform datelor ISTAT din 2022. Comunitatea italiană din România, deși mult mai mică, cu aproximativ 20.000 de membri conform INS din 2021, joacă un rol important în mediul de afaceri și cultural, cu investiții italiene semnificative, clasând Italia printre primii parteneri comerciali ai României.
De ce contează
Această conferință este crucială deoarece subliniază nu doar legăturile istorice și culturale dintre România și Italia, ci și necesitatea unor acțiuni concrete pentru a sprijini comunitățile de români din Italia și de italieni din România. Inițiativele legislative propuse, de la recunoașterea mediatorilor culturali la finanțarea cursurilor de limbă și înființarea centrelor comunitare, pot îmbunătăți semnificativ integrarea și participarea civică a diasporei, transformând-o dintr-o forță pasivă într-una activă politic și social. Aceasta contribuie la o mai bună reprezentare a intereselor românilor în Italia și la consolidarea identității culturale, evitând asimilarea și promovând un model de integrare bazat pe păstrarea specificului național.
Pe termen scurt, se anticipează demararea discuțiilor pentru elaborarea protocolului bilateral propus de senatorul Cristina Dumitrescu, precum și avansarea propunerilor legislative în parlamentele ambelor țări. O provocare majoră va fi asigurarea finanțării și a resurselor umane necesare pentru implementarea cursurilor LCCR și a centrelor comunitare. Pe termen lung, succesul acestor inițiative va depinde de continuitatea dialogului instituțional și de angajamentul politic, indiferent de schimbările guvernamentale.
Rămâne de văzut cum vor colabora partidele din ambele state pentru a depăși eventualele obstacole birocratice și politice, transformând intențiile declarate în politici publice sustenabile și eficiente pentru bunăstarea cetățenilor români și italieni.