Eurodeputatul PSD critică declarațiile liderului PPE
Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European și prim-vicepreședinte al Partidului Social Democrat (PSD), a reacționat vehement la declarațiile liderului Partidului Popular European (PPE), Manfred Weber, susținând că afirmațiile acestuia despre situația politică din România ignoră realitățile și rezultatele obținute de social-democrați în ultimii ani. Negrescu a declarat că „Social-democrații au pus întotdeauna interesul național pe primul loc și au demonstrat acest lucru prin rezultate concrete pentru România”, adăugând că este „surprins de poziția liderului popularilor europeni, vizibil dezinformat”, potrivit Digi24. Această replică vine după ce Manfred Weber a avut o discuție cu prim-ministrul interimar Ilie Bolojan (PNL), în cadrul căreia au fost abordate situația politică din România și direcțiile de reformă asumate de actualul Executiv, conform HotNews.
Potrivit lui Weber, „România trebuie să își continue parcursul de reformă și modernizare. Asta așteaptă cetățenii, asta va face România mai puternică în viitor și asta sunt hotărâți să livreze Ilie Bolojan și Partidul Naţional Liberal. În Partidul Popular European, acțiunile noastre politice sunt întotdeauna ghidate de principii clare, de respectul pentru reguli și pentru valorile europene.” În contrapartidă, Negrescu îi reproșează lui Weber că trece cu vederea contribuția PSD la stabilitatea politică și la parcursul european al României. Eurodeputatul social-democrat a subliniat că PNL, parte a grupului PPE, a beneficiat de pe urma deciziei PSD de a prezenta o listă comună la alegerile pentru Parlamentul European din 2024, salvând astfel reprezentarea liberalilor în legislativul european. Această colaborare electorală a fost un factor cheie în configurația politică post-alegeri, arătând o dinamică internă complexă între cele două partide majore din România, care, deși rivale pe plan național, au găsit puncte comune la nivel european.
Negrescu a amintit, de asemenea, de obiectivele europene strategice atinse de România în perioadele în care PSD s-a aflat la guvernare. Printre acestea, a menționat intrarea României în spațiul Schengen în 2023 și închiderea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) în 2022, ambele reprezentând succese diplomatice și instituționale majore, urmărite timp de mulți ani. Aceste realizări au consolidat poziția României în Uniunea Europeană și au demonstrat capacitatea de reformă a statului, conform datelor oficiale ale Comisiei Europene și Ministerului Afacerilor Externe. „Tot cu PSD la guvernare, România a reușit să intre în spațiul Schengen și să închidă Mecanismul de Cooperare și Verificare, două obiective strategice urmărite timp de mulți ani”, a precizat vicepreședintele Parlamentului European.
Critica lui Victor Negrescu se extinde și asupra atitudinii unor lideri liberali care, conform relatărilor din presă, ar alege să atace România la Bruxelles din considerente politice interne. „Este greu să primești lecții despre interesul național atunci când presa relatează despre anumite voci din zona PNL care merg la Bruxelles pentru a critica România sau chiar pentru a susține suspendarea unor fonduri europene destinate țării noastre. Indiferent de competiția politică internă, fondurile europene sunt ale românilor, nu ale unui partid”, a afirmat Negrescu. Această acuzație subliniază o tensiune internă în coaliția de guvernare, unde interesele politice partizane par să primeze uneori în fața unui front comun la nivel european.
Referitor la dificultățile întâmpinate în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Negrescu susține că multe dintre probleme provin din modul în care planul a fost conceput și negociat inițial, sub guvernarea PNL. El a declarat că, în loc să caute vinovați, PSD a ales să lucreze pentru soluții, contribuind în Parlamentul European la obținerea unor mecanisme care permit salvarea proiectelor și utilizarea în continuare a fondurilor europene pentru investiții importante. Această perspectivă contrastează cu viziunea PNL, care, conform lui Weber, se concentrează pe continuarea reformelor și modernizarea României.
Situația PNRR este un exemplu elocvent al modului în care deciziile politice anterioare pot avea un impact semnificativ asupra capacității actuale de absorbție a fondurilor europene. Conform datelor Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, rata de absorbție a fondurilor PNRR în 2025 a fost de aproximativ 25%, sub media europeană de 35%, indicând provocări structurale și administrative. În plus, comparația cu alte state membre UE, precum Polonia sau Grecia, care au rate de absorbție de peste 40% în aceeași perioadă, subliniază necesitatea unei abordări mai eficiente și coordonate în România.
În final, Victor Negrescu a făcut un apel la dialog și responsabilitate politică, subliniind că, în Parlamentul European, social-democrații și PPE colaborează de ani de zile pentru a găsi soluții pentru cetățeni, unde dialogul și responsabilitatea prevalează asupra disputelor politice. El a accentuat că România are nevoie de aceeași maturitate politică, iar interesul național înseamnă colaborare, stabilitate și rezultate. „Din păcate, unii au preferat confruntarea, au refuzat dialogul și au pus calculele politice înaintea responsabilității față de țară. Soluții au existat și încă există pentru rezolvarea acestui conflict”, a concluzionat europarlamentarul.
De ce contează
Acest schimb de replici între Victor Negrescu și Manfred Weber subliniază tensiunile persistente în politica românească și europeană, chiar și în cadrul unor alianțe. Este crucial pentru România să mențină o imagine unitară și coerentă la Bruxelles pentru a-și asigura accesul la fonduri europene și a-și promova interesele strategice, cum ar fi aderarea deplină la Schengen. Disputele interne, transpuse la nivel european, pot submina credibilitatea țării și pot întârzia implementarea proiectelor esențiale pentru dezvoltarea economică și socială. Colaborarea și un dialog constructiv sunt imperative pentru a depăși aceste provocări și a asigura stabilitatea necesară progresului.
Pe viitor, este de așteptat ca aceste tensiuni să continue, mai ales în contextul alegerilor europene din 2024 și al viitoarelor alegeri naționale din România. Declarațiile lui Weber, care par să sprijine o anumită facțiune politică, pot fi interpretate ca o ingerință în politica internă românească, provocând reacții din partea altor partide. Rămâne de văzut dacă apelul lui Negrescu la dialog și responsabilitate politică va fi auzit și dacă partidele românești vor reuși să găsească un teren comun pentru a reprezenta interesele naționale în mod unitar la Bruxelles.
Capacitatea României de a-și atinge obiectivele europene depinde în mare măsură de coeziunea și maturitatea clasei sale politice.