Gest simbolic pe fondul tensiunilor istorice
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat, sâmbătă, 20 iunie 2026, că a returnat Ordinul Vulturului Alb, cea mai înaltă distincție a Poloniei, printr-o expediere realizată prin intermediul companiei private de curierat Nova Poshta. Gestul vine în contextul unor tensiuni diplomatice recente între Kiev și Varșovia, generate de decizia lui Zelenski de a acorda titlul onorific de „Eroii UPA” unei unități de operațiuni speciale ucrainene, la 26 mai 2026.
Zelenski a postat pe pagina sa de X o fotografie din sucursala Nova Poshta, însoțită de un mesaj amplu care explică decizia sa. El a făcut referire la declarațiile anterioare ale președintelui polonez, care a subliniat că Ordinul Vulturului Alb „nu este o distincție obișnuită”, ci „un simbol al încrederii supreme acordate de Republica Polonă”, semnificând o „legătură deosebită cu statul polonez și recunoștința specială a poporului polonez”. Președintele ucrainean a replicat ironic: „Dacă se consideră că acest simbol special poate rămâne la Ecaterina a II-a, Benito Mussolini și Gerhard Schröder, atunci noi, în Ucraina, nu vom contesta acest lucru.” Această afirmație subliniază o percepție a unei duble măsuri sau a unei inconsecvențe în criteriile de acordare și retragere a distincției.
Ordinul Vulturului Alb, instituit în 1705, este cea mai veche și cea mai prestigioasă decorație poloneză, acordată pentru merite excepționale în serviciul public și militar. Printre personalitățile istorice menționate de Zelenski, Ecaterina a II-a a Rusiei a fost una dintre primele decorate, în ciuda rolului său în împărțirile Poloniei. Benito Mussolini, liderul fascist al Italiei, a primit distincția în 1922, iar Gerhard Schröder, fost cancelar german, a fost decorat în 2000, dar i-a fost retrasă în 2022 din cauza legăturilor sale cu Rusia, potrivit HotNews. Această enumerare sugerează că Zelenski consideră că retragerea distincției sale, acordată inițial în 2023 pentru „eroismul poporului ucrainean”, este o acțiune ipocrită sau politizată, mai ales în contextul luptei Ucrainei împotriva agresiunii ruse.
Decizia lui Zelenski de a acorda titlul „Eroii UPA” a stârnit controverse puternice în Polonia. Armata Insurgentă Ucraineană (UPA) este o organizație cu un trecut extrem de disputat, responsabilă pentru masacrele din Volânia și Galiția de Est din 1943-1944, în care zeci de mii de polonezi, dar și evrei și ucraineni, au fost uciși. În Polonia, UPA este considerată o organizație criminală și naționalistă, iar glorificarea acesteia este profund ofensatoare. Pe de altă parte, în Ucraina, UPA este percepută de unii ca o mișcare de rezistență împotriva ocupației sovietice și naziste, iar reabilitarea sa face parte dintr-un efort mai amplu de de-sovietizare și de construire a unei identități naționale distincte. Această divergență de interpretare istorică este o sursă constantă de fricțiuni între cele două țări, chiar și în contextul alianței împotriva Rusiei.
Mesajul lui Zelenski a subliniat gratitudinea Ucrainei față de poporul polonez pentru sprijinul acordat în lupta împotriva Rusiei, pe care o consideră o luptă comună pentru independență. El a reiterat angajamentul Ucrainei de a continua să se apere și de a atinge o „pace demnă”, exprimându-și încrederea în viitorul respect pe care ucrainenii îl merită. De asemenea, a declarat că Ucraina „va rămâne deschisă tuturor formatelor semnificative de interacțiune cu Polonia, pentru a încerca să evităm neînțelegerile cu privire la paginile complexe și dureroase din trecutul popoarelor noastre și pentru a asigura respectul cuvenit tuturor victimelor nevinovate ale secolului XX.” Această deschidere arată o dorință de a gestiona tensiunile, dar și o fermitate în apărarea propriilor decizii suverane, chiar și atunci când acestea sunt controversate pentru aliați.
Acest incident diplomatic reflectă complexitatea relațiilor dintre Ucraina și Polonia, două națiuni cu o istorie comună marcată atât de cooperare, cât și de conflicte sângeroase. Deși ambele țări sunt unite în fața agresiunii ruse, perspectivele diferite asupra evenimentelor istorice continuă să reprezinte o provocare. Un sondaj realizat de Centrul de Sondare a Opiniei Publice din Polonia (CBOS) în 2023 arăta că, deși 85% dintre polonezi susțineau ajutorul pentru Ucraina, procentul celor care aveau o atitudine pozitivă față de ucraineni scăzuse de la 49% în martie 2022 la 37% în decembrie 2023, evidențiind fragilitatea sentimentului public în fața unor chestiuni sensibile, cum ar fi istoria comună.
De ce contează Acest gest al președintelui Zelenski este mai mult decât un simplu act diplomatic; este un semnal puternic că Ucraina, chiar și în plin război, își va apăra suveranitatea decizională și interpretările istorice, chiar și în fața aliaților esențiali. Tensiunile cu Polonia, un partener cheie în sprijinul militar și umanitar, riscă să slăbească unitatea frontului anti-rusesc și să ofere Rusiei o oportunitate de a exploata diviziunile. Pentru cetățenii români, conflictul subliniază importanța gestionării sensibilităților istorice în regiune, mai ales în contextul aspirațiilor europene și euro-atlantice, unde cooperarea regională este vitală pentru securitate și prosperitate.
În viitor, gestionarea acestor tensiuni va necesita un dialog diplomatic intens și o înțelegere reciprocă a perspectivelor istorice. Este posibil ca Polonia să răspundă la acest gest, fie printr-o declarație oficială, fie prin acțiuni diplomatice ulterioare. Rămâne de văzut dacă cele două țări vor reuși să găsească un echilibru între interesele strategice comune și sensibilitățile istorice naționale. Deschiderea exprimată de Zelenski pentru „formate semnificative de interacțiune” sugerează o cale de urmat, dar implementarea sa va depinde de voința politică a ambelor părți de a depăși aceste divergențe profunde.
Întrebarea centrală este dacă pragmatismul alianței împotriva Rusiei va prevala asupra disputelor legate de trecutul complex.