Gestul vine după retragerea Ordinului Vulturul Alb
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat sâmbătă, 20 iunie 2026, că a returnat Poloniei cea mai înaltă distincție a acestei țări, Ordinul Vulturul Alb. Decizia vine după ce omologul său polonez, Karol Nawrocki, a retras decorația, invocând decizia lui Zelenski de a glorifica Armata Insurecțională Ucraineană (UPA), o organizație naționalistă din al Doilea Război Mondial, considerată de Polonia responsabilă pentru masacrarea a peste 100.000 de polonezi. Gestul lui Zelenski subliniază adâncimea tensiunilor diplomatice recente dintre cele două țări, aliați strategici în contextul războiului din Ucraina, pe fondul interpretărilor divergente ale istoriei comune.
„Noi credeam că Ordinul Vulturul Alb, acordat în 2023, era destinat poporului ucrainean și armatei noastre. Este ceea ce s-a declarat atunci”, a susținut Zelenski într-un mesaj pe rețelele de socializare, potrivit informațiilor raportate de Agerpres. Declarația sa sugerează o interpretare colectivă a distincției, nu una personală. Retragerea decorației a stârnit o reacție în lanț la Kiev; mai mulți oficiali ucraineni, inclusiv ministrul de externe Andrii Sîbiga și șeful administrației prezidențiale Kirilo Budanov, au anunțat încă de vineri seară că vor restitui propriile decorații poloneze în semn de protest.
Controversa a izbucnit la sfârșitul lunii mai 2026, când președintele Nawrocki și-a exprimat „indignarea” față de decizia omologului său ucrainean de a onora UPA. Armata Insurecțională Ucraineană este o figură extrem de controversată în Polonia, fiind asociată cu o serie de masacre împotriva populației poloneze din Volînia și Galiția de Est între 1943 și 1945. Deși în Ucraina UPA este văzută de unii ca o forță de rezistență împotriva ocupației sovietice și naziste, în Polonia este percepută ca o organizație genocidară. Această diferență fundamentală de perspectivă istorică a alimentat tensiuni recurente între cele două națiuni, în ciuda cooperării lor strânse în fața agresiunii rusești.
Un aspect notabil al declarației lui Zelenski, citat de Digi24, a fost referința la alți destinatari ai Ordinului Vulturul Alb. „Dacă poate rămâne în posesia lui Mussolini și Gerhard Schröder, nu vom contesta acest lucru”, a afirmat președintele ucrainean, sugerând o anumită ipocrizie sau inconsecvență în criteriile de acordare și retragere a decorației. Această remarcă adaugă o nouă dimensiune critică la disputa diplomatică, punând sub semnul întrebării integritatea procesului decizional polonez. Benito Mussolini a fost decorat în 1930, iar Gerhard Schröder, fost cancelar german, în 2007. Faptul că aceste decorații nu au fost retrase, în ciuda controverselor istorice sau politice asociate celor doi, contrastează puternic cu decizia rapidă în cazul lui Zelenski.
Dincolo de retorica oficială, această dispută subliniază provocările continue în reconcilierea narațiunilor istorice dintre statele est-europene. Polonia, un susținător fervent al Ucrainei în conflictul cu Rusia, a primit milioane de refugiați ucraineni și a oferit asistență militară și economică semnificativă. Cu toate acestea, rănile istorice, în special cele legate de masacrele din Volînia, rămân deschise și sunt ușor de reactivat în discursul public și politic. Un sondaj realizat în 2023 de Centrul pentru Sondarea Opiniei Publice din Polonia (CBOS) arăta că 68% dintre polonezi consideră că masacrele din Volînia ar trebui recunoscute ca genocid, iar 55% credeau că Ucraina nu a făcut suficient pentru a se reconcilia cu Polonia pe această temă.
Ucraina, la rândul său, se află într-un proces complex de construcție a identității naționale, în care glorificarea unor figuri și organizații percepute ca luptători pentru independență este esențială. Din perspectiva Kievului, UPA a jucat un rol în rezistența împotriva ocupațiilor străine, inclusiv cele sovietice, care au suprimat identitatea națională ucraineană. În acest context, condamnarea totală a UPA ar putea fi văzută ca o subminare a propriului efort de a-și afirma suveranitatea și identitatea. Această divergență de percepție istorică, deși profundă, nu a împiedicat până acum o colaborare strategică esențială, dar demonstrează fragilitatea echilibrului diplomatic.
De ce contează
Acest incident este semnificativ deoarece expune vulnerabilitatea alianțelor strategice în fața tensiunilor istorice nerezolvate. Deși Polonia și Ucraina sunt aliați vitali împotriva agresiunii rusești, disputa privind UPA arată că narațiunile istorice pot submina unitatea, chiar și în cele mai critice momente. Impactul pe termen lung ar putea fi o răcire a relațiilor diplomatice și o diminuare a sprijinului public polonez pentru Ucraina, esențial pentru efortul de război. Incidentul servește și ca un memento că reconcilierea istorică necesită eforturi constante și reciproce, chiar și în mijlocul unor provocări geopolitice majore.
Ucraina a rămas deschisă „tuturor formatelor de discuții semnificative cu Polonia, pentru a evita interpretările contradictorii ale capitolelor dificile și dureroase din trecutul nostru comun”, a completat președintele ucrainean. Acest angajament pentru dialog, în ciuda gestului de returnare a decorației, sugerează că ambele părți recunosc importanța strategică a relației bilaterale. Rămâne de văzut dacă această deschidere va duce la progrese concrete în abordarea subiectelor istorice sensibile.
Experții anticipează că dialogul va continua, probabil la niveluri inferioare inițial, pentru a evita escaladarea, dar presiunea publică și politică din ambele țări va rămâne un factor constant în modelarea relațiilor viitoare.