Raportul Eurojust 2025 subliniază implicarea României în combaterea criminalității transfrontaliere.
Raportul de activitate al Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust) pentru anul 2025 plasează România într-o poziție centrală în lupta împotriva criminalității transfrontaliere, evidențiind o activitate judiciară intensă. Potrivit documentului, publicat joi, România a înregistrat cel mai mare număr de cazuri de trafic de persoane la nivelul Uniunii Europene și se numără printre statele cu cele mai multe dosare noi de corupție și infracțiuni de mediu. "Corupția subminează funcționarea autorităților publice la toate nivelurile și este un factor favorizant major al criminalității organizate," a declarat un reprezentant Eurojust, citat în raport, subliniind complexitatea tot mai mare a acestor cazuri și necesitatea unei cooperări transfrontaliere structurate.
În 2025, Eurojust a gestionat aproape 14.000 de cazuri, dintre care peste 5.600 au fost dosare noi, marcând o creștere de aproape 60% față de 2020. Agenția a contribuit la arestarea a peste 4.400 de suspecți și la confiscarea sau indisponibilizarea unor bunuri în valoare de peste 1,2 miliarde de euro. De asemenea, au fost confiscate droguri estimate la aproape 31,4 miliarde de euro, potrivit datelor Eurojust. Numărul victimelor în anchetele coordonate de Eurojust s-a dublat, ceea ce semnalează o amplificare a impactului criminalității organizate asupra societății, așa cum subliniază b1tv.ro.
România a avut o implicare semnificativă în această activitate, deschizând 217 cazuri noi în cursul anului 2025. Dintre acestea, 40 au avut o componentă internațională extinsă, implicând cel puțin trei state. Pe lângă inițierea de cazuri, autoritățile române au participat la alte 276 de anchete lansate de parteneri europeni, conform informațiilor citate de cursdeguvernare.ro. Cele mai investigate infracțiuni la nivel european au fost înșelăciunea și frauda, traficul de droguri și spălarea banilor, care au concentrat o mare parte din activitatea agenției.
În ceea ce privește corupția, Eurojust a deschis 82 de noi cazuri în 2025, Franța și România fiind statele care au inițiat cele mai multe dintre acestea. Per total, agenția a oferit sprijin în peste 300 de dosare de corupție, aproximativ o treime fiind înregistrate anul trecut. Creșterea numărului de echipe comune de anchetă și de reuniuni de coordonare indică o complexitate sporită a acestor cazuri, necesitând o colaborare internațională mai strânsă. Corupția, definită ca "o încălcare a obligațiilor, un abuz de putere încredințată sau alt comportament ilegal," subminează funcționarea autorităților publice la toate nivelurile și este un factor major al criminalității organizate, conform Eurojust.
Situația traficului de persoane este și mai îngrijorătoare pentru România. Raportul Eurojust 2025 indică faptul că țara noastră a deschis cel mai mare număr de dosare de trafic de persoane din Uniunea Europeană, fiind urmată de Italia și Ungaria. Acest fenomen, considerat o infracțiune gravă și în creștere rapidă la nivel mondial, implică încălcări severe ale drepturilor omului, victimele fiind exploatate prin forță, amenințări, înșelăciune sau abuz de putere, în special pentru exploatare sexuală și muncă forțată. România, Germania, Spania și Franța au fost țările din UE cărora li s-a solicitat cel mai des asistență în cazurile transfrontaliere de trafic de persoane gestionate de Eurojust în 2025. Elveția a fost țara terță care a inițiat cele mai multe cazuri de trafic de persoane la agenție în 2024, iar Regatul Unit a fost partenerul extern solicitat cel mai frecvent să contribuie la investigații.
O altă arie de interes major o reprezintă infracțiunile de mediu. În 2025, Eurojust a gestionat 68 de cazuri de infracțiuni de mediu la nivel european, iar România, alături de Italia și Slovenia, s-a numărat printre statele cu cele mai multe dosare deschise în acest domeniu. Aceste fapte ilegale, de la poluare și distrugerea habitatelor naturale până la activități care accelerează schimbările climatice, sunt considerate amenințări emergente cu consecințe grave asupra sănătății publice și a ecosistemelor. Combaterea lor necesită o cooperare internațională extinsă, Eurojust lucrând cu o rețea de puncte de contact în peste 80 de țări și beneficiind de sprijinul procurorilor de legătură detașați din state terțe.
Traficul de droguri a rămas un front important, cu aproximativ 2.200 de cazuri gestionate de Eurojust în 2025, dintre care peste 750 au fost anchete noi. Agenția avertizează că piața drogurilor ilegale continuă să se extindă, în special din cauza disponibilității crescute a cocainei din America de Sud. Italia a inițiat cele mai multe cazuri transfrontaliere de trafic de droguri. De asemenea, criminalitatea informatică a înregistrat o creștere de 11% față de anul precedent, ajungând la 280 de cazuri noi în 2025, cu Germania, Grecia și Finlanda ca lideri în inițierea anchetelor transfrontaliere, iar Albania și Statele Unite ale Americii remarcându-se printre statele din afara UE. Această diversitate de amenințări subliniază necesitatea unor strategii integrate și a unei colaborări internaționale continue.
De ce contează Aceste date sunt esențiale pentru înțelegerea peisajului criminalității organizate în România și la nivel european. Poziția României în topul cazurilor de trafic de persoane și corupție indică vulnerabilități sistemice, dar și o activitate proactivă a autorităților judiciare în combaterea acestor fenomene. Pentru cetățeni, aceste infracțiuni au consecințe directe, de la subminarea statului de drept și riscul de exploatare, până la degradarea mediului și afectarea sănătății publice. Recunoașterea acestor provocări la nivel european poate debloca resurse și expertiză suplimentare pentru autoritățile române, contribuind la o justiție mai eficientă și la protecția drepturilor fundamentale.
Concluzie Raportul Eurojust 2025 demonstrează o intensificare a luptei împotriva criminalității transfrontaliere, cu o implicare notabilă a României în numeroase anchete. Deși poziția României în topul cazurilor de trafic de persoane și corupție este îngrijorătoare, ea reflectă și o capacitate crescută de identificare și investigare a acestor infracțiuni. Provocările viitoare includ adaptarea la noile forme de criminalitate, cum ar fi criminalitatea informatică și infracțiunile de mediu, și consolidarea cooperării internaționale. Este crucial ca autoritățile române să continue să investească în resurse umane și tehnologice pentru a menține ritmul acestei lupte și a proteja cetățenii de impactul devastator al crimei organizate.
Rămâne de văzut cum vor fi implementate aceste constatări în strategiile naționale și europene pentru anii următori, având în vedere complexitatea și evoluția rapidă a fenomenului infracțional.