Date îngrijorătoare privind criminalitatea transfrontalieră
Raportul de activitate al Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust) pentru anul 2025 plasează România într-o lumină defavorabilă, evidențiind o implicare semnificativă a țării în cazuri de corupție, trafic de persoane și infracțiuni de mediu. Publicat joi, raportul arată că Eurojust a gestionat aproape 14.000 de cazuri în 2025, dintre care peste 5.600 au fost dosare noi, marcând o creștere de aproape 60% a volumului total de cazuri din 2020 până în prezent, conform Digi24 și HotNews.ro. Această extindere a rețelelor de criminalitate organizată reprezintă o provocare majoră la nivel european.
În ceea ce privește cazurile de corupție, România s-a situat pe unul dintre primele locuri la nivel european. Raportul menționează explicit că „Franța și România sunt țările din UE care au inițiat în 2025 cele mai multe dosare de corupție la Eurojust”, din cele 82 de cazuri noi de mare corupție înregistrate la nivelul Uniunii Europene. Această statistică subliniază persistența și amploarea fenomenului corupției în România, o problemă cronică ce afectează încrederea publică și dezvoltarea economică, așa cum au semnalat în repetate rânduri analiștii interni și internaționali.
Un alt domeniu critic în care România înregistrează performanțe negative este traficul de persoane. Potrivit datelor Eurojust, România a deschis cel mai mare număr de dosare pentru exploatare sexuală sau exploatare prin muncă forțată din Uniunea Europeană în 2025. Țara noastră este urmată de Italia și Ungaria în acest clasament, conform Digi24. Această situație este deosebit de gravă, având în vedere impactul devastator asupra victimelor și complexitatea rețelelor infracționale transfrontaliere implicate. Eurojust a subliniat că „România, Germania, Spania și Franța au fost țările din UE cărora li s-a solicitat cel mai des asistență în cazurile transfrontaliere de trafic de persoane gestionate de Eurojust în 2025”, indicând o vulnerabilitate majoră și o nevoie stringentă de acțiuni preventive și de combatere mai eficiente.
Pe lângă corupție și traficul de persoane, România se numără și printre statele care au inițiat cele mai multe dosare la Eurojust în categoria infracțiunilor împotriva mediului. Împreună cu Italia și Slovenia, România a contribuit la cele 68 de anchete care vizează poluarea, defrișările ilegale și traficul de deșeuri. Aceste cazuri evidențiază presiunile semnificative asupra resurselor naturale ale țării și necesitatea unei aplicări mai stricte a legislației de mediu, un aspect adesea neglijat în dezbaterea publică, dar cu implicații pe termen lung asupra sănătății și calității vieții cetățenilor.
În total, autoritățile judiciare române au deschis în 2025 un număr de 217 noi cazuri la Eurojust, dintre care 40 au implicat autorități din trei sau mai multe state membre. Suplimentar, România a participat la alte 276 de cazuri deschise de alte state membre, oferind asistență în anchete penale transfrontaliere. Această implicare activă, deși necesară, reflectă, pe de altă parte, amploarea problemelor de criminalitate transfrontalieră în care este implicată țara.
Contrastând cu aceste date, un studiu realizat de platforma Czechvignette.cz, citat de Euronews, a clasat România pe locul 3 în Europa în topul celor mai stresante țări pentru șoferii fără experiență. Studiul, care a analizat autostrăzile europene pe baza aglomerației, calității drumurilor și densității traficului, a descris drumurile din țară ca fiind „extrem de nemiloase”. Aceasta se datorează stării proaste a carosabilului și reducerilor bruște de viteză, care pun presiune pe șoferi, în special pe cei începători. Mattijs Wijnmalen, directorul general al Czechvignette.cz, a declarat că „starea suprafeței de rulare în sine devine un pericol înainte de a se lua în considerare aglomerația”. Studiul a folosit date din TomTom Traffic Index, raportul ETSC 2025 PIN, Forumul Economic Mondial, Eurostat și World Population Review. Deși aparent fără legătură directă, calitatea infrastructurii rutiere și siguranța în trafic sunt indicatori ai guvernanței și ai capacității statului de a asigura un mediu sigur și eficient pentru cetățeni, aspecte care se intersectează implicit cu eficiența combaterii criminalității.
De ce contează Aceste rapoarte subliniază provocările sistemice cu care se confruntă România în domenii cruciale precum justiția penală și infrastructura. Implicarea majoră în cazuri de corupție și trafic de persoane afectează grav reputația internațională a țării, descurajează investițiile și subminează statul de drept. Pentru cetățeni, aceasta înseamnă o justiție mai lentă și mai puțin eficientă, o expunere crescută la criminalitatea organizată și o calitate a vieții redusă. De asemenea, starea precară a drumurilor are un impact direct asupra siguranței rutiere și a costurilor de transport, afectând economia și bunăstarea individuală.
În concluzie, activitatea record a Eurojust în 2025, cu arestarea a peste 4.443 de suspecți și confiscarea de bunuri în valoare de peste 1,2 miliarde EUR, demonstrează intensificarea luptei împotriva criminalității transfrontaliere la nivel european. Cu toate acestea, poziția României în topul țărilor cu cele mai multe dosare de corupție și trafic de persoane, alături de implicarea în infracțiunile de mediu, indică o nevoie urgentă de reforme structurale și de o consolidare a instituțiilor. Rămâne de văzut dacă autoritățile române vor reuși să implementeze măsuri eficiente pentru a combate aceste fenomene, depășind abordările fragmentate și asigurând o cooperare internațională mai robustă, în special în contextul extinderii rețelelor de criminalitate organizată.
Fără o acțiune decisivă, riscul ca România să rămână un punct vulnerabil în peisajul criminalității europene este semnificativ.