Fenomen temporar, inofensiv, amplificat de căldură
Bucureștiul se confruntă în ultimele zile cu o prezență masivă a fluturilor de noapte, fenomen care a generat îngrijorare și numeroase discuții pe rețelele sociale. Observațiile cetățenilor, postate pe grupuri locale de Facebook precum „Pentru Sectorul 6”, „Sector 2 – Informații și Dezbateri” sau „Sesizări Sector 1”, indică o invazie în diverse zone ale Capitalei, de la Avrig-Obor-Ferdinand-Iancului până în Berceni, Obor și Voluntari, așa cum reiese și din reportajele Observator și Euronews. Mulți se tem că acești fluturi ar putea fi dăunători, confundându-i cu moliile de haine sau acuzându-i de distrugerea vegetației.
„Bună seara! Este o invazie de fluturi în tot sectorul, probabil în tot orașul. Nu se poate face nimic, stropi cu ceva?”, a scris un bucureștean pe grupul „Pentru Sectorul 6”, potrivit Digi24. Un alt utilizator, citat de aceeași sursă, a adăugat: „Ba nu sunt deloc inofensivi! Sunt fluturi de molii care odată intrat în casă se ascund și fac multe ouă din care ies molii! Rod tot ce ai natural prin casă: haine de lână, bumbac, cuverturi, pături, tapițerie, draperii, etc.” Această teamă este, însă, contrazisă de specialiști.
Dan Bărbulescu, directorul Asociației Parcul Natural Văcărești, a explicat pentru Euronews că acești fluturi sunt inofensivi pentru oameni și că fenomenul este temporar, estimând că va dura „cel mult o săptămână – zece zile”. El a subliniat că fluturii nu înțeapă, nu transmit boli și nu sunt dăunători, spre deosebire de țânțari sau căpușe, așa cum au remarcat și unii internauți. Această afirmație este susținută și de specialistul în entomologie Alecu Diaconu, citat de Observator, care a precizat că „nicio molie nu atacă omul, fiindcă larvele sau omizile se hrănesc cu produse vegetale.”
Confuzia dintre fluturii de noapte și moliile de haine este frecventă, însă, conform specialiștilor, este vorba despre specii diferite. Fluturii observați în București sunt, de fapt, o specie migratoare răspândită în Europa, atrași de luminile artificiale ale orașului și de temperaturile ridicate. „Sunt niște fluturi combinați cu niște molii. Dar moliile sunt mici, chestiile astea sunt mari,” a remarcat un utilizator de TikTok, citat de Observator, reflectând percepția publică asupra mărimii acestora.
Fenomenul actual este amplificat de un cumul de factori. Dan Bărbulescu a detaliat că acești fluturi sunt specii migratoare, venind probabil din sud, atrași de o climă mai bună și de căldura puternică din orașe. Diferența de temperatură dintre centrul Bucureștiului și marginea sa contribuie la concentrarea lor în zonele urbane. Anul acesta, perioada lor de migrație a coincis cu temperaturi neobișnuit de ridicate, propice înmulțirii lor, așa cum a raportat și Observator. Această sincronizare a dus la o prezență mai intensă decât în anii precedenți, un bucureștean declarând: „Aa, da, a fost groaznic. Am uitat balconul deschis, și când am intrat în el... bine că nu am lăsat și la sufragerie. A fost groaznic.”
În ciuda disconfortului vizual, acești fluturi au un rol ecologic important. Dan Bărbulescu a menționat că „se hrănesc păsările cu acest fluture. Că vorbim despre vrăbii sau de alte păsări, în special păsările insectivore, rândunele, drepnele, liliecii, de exemplu, care nu sunt păsări, sunt mamifere. Păsările de noapte, bufnițele.” Acest aspect subliniază importanța de a nu interveni cu dezinsecții generalizate, care ar putea perturba echilibrul ecosistemului urban. Reprezentanții Primăriei Generale a Capitalei au confirmat, potrivit Observator, că dezinsecțiile se fac doar pentru dăunători, iar acești fluturi nu se încadrează în această categorie.
Contrar temerilor, expertul Alecu Diaconu a explicat că larvele fluturilor de noapte se hrănesc cu produse vegetale și, doar în cazul unor infestări foarte mari, pot afecta frunzele teiului, de exemplu. Acesta este un aspect diferit de moliile de haine, care, prin larvele lor, pot distruge materiale textile naturale. Prin urmare, recomandările pentru bucureșteni se limitează la măsuri simple de prevenție, cum ar fi utilizarea plaselor la ferestre, pentru a evita intrarea lor în locuințe, fără a fi necesare intervenții chimice la nivel de oraș.
De ce contează
Acest fenomen subliniază impactul schimbărilor climatice și al urbanizării asupra biodiversității. Creșterea temperaturilor medii anuale, o tendință observată la nivel global și în România în ultimii ani, favorizează înmulțirea și migrația unor specii. Prezența masivă a acestor fluturi, deși inofensivă, poate genera o percepție negativă a naturii în oraș, iar informarea corectă a publicului este esențială pentru a preveni reacții disproporționate, precum cererile pentru dezinsecții inutile și dăunătoare ecosistemului. Înțelegerea rolului ecologic al acestor insecte și adaptarea la fenomenele naturale sunt cruciale pentru coexistența armonioasă în mediul urban.
Pe termen scurt, invazia de fluturi de noapte se va diminua pe măsură ce ciclul lor de viață și condițiile meteorologice se vor schimba, conform estimărilor specialiștilor. Rămâne de văzut dacă fenomenul se va repeta cu aceeași intensitate în anii următori, în contextul continuării încălzirii globale și a extinderii zonelor urbane. Autoritățile locale și experții în mediu ar putea colabora pentru campanii de informare publică mai eficiente, care să educe cetățenii despre fenomenele naturale urbane și să contracareze dezinformarea de pe rețelele sociale.
Monitorizarea acestor specii migratoare poate oferi, de asemenea, date valoroase despre impactul pe termen lung al schimbărilor climatice asupra faunei locale și regionale.