Criza de personal afectează grav sistemul judiciar
Președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Liviu Odagiu, a avertizat public, în cadrul emisiunii „OFF The Record” de la Mediafax, despre o criză profundă de personal în sistemul judiciar românesc, accentuată de blocarea concursurilor de admitere în magistratură. Potrivit declarațiilor sale din 20 iunie 2026, această situație a dus la demersuri pentru desființarea a două judecătorii, Strehaia și Urziceni, din lipsă de judecători. Odagiu a subliniat că „Am ajuns să solicităm desființarea două Judecătorii, fiindcă nu mai are cine să judece acolo cauze”, o afirmație care evidențiază gravitatea situației.
CSM a transmis adrese oficiale atât către Ministerul Justiției, cât și către Prim-ministrul României, semnalând că concursurile de admitere în magistratură pentru anii 2024, 2025 și prima jumătate a anului 2026 au fost blocate printr-o prevedere legislativă. Deși Guvernul a aprobat în aprilie 2026 o ordonanță de urgență care instituia o excepție pentru Justiție, similară cu cele existente deja în sistemul sanitar și învățământ, președintele CSM a calificat această măsură drept un „măr otrăvit”.
Motivul acestei denumiri este că ordonanța, deși permitea organizarea concursurilor, a introdus o condiție suplimentară: elaborarea de către CSM a unui memorandum justificativ, care trebuia ulterior aprobat de Ministrul Finanțelor, de Prim-ministru și de Ministrul Justiției. Liviu Odagiu a precizat că CSM a întocmit și transmis acest memorandum imediat după publicarea ordonanței în Monitorul Oficial, însă procesul de deblocare a rămas lent și birocratic.
Un aspect crucial subliniat de șeful CSM este că organizarea concursurilor de admitere în magistratură nu generează niciun fel de cheltuială publică suplimentară. „Nu există niciun fel de cheltuială cu organizarea concursurilor de admitere în magistratură fiindcă acele concursuri se autofinanțează din taxele plătite de candidații ce se înscriu în procedură”, a declarat Odagiu. Această clarificare contrazice implicit orice argument legat de constrângeri bugetare pentru blocarea acestor proceduri.
Mai mult, Odagiu a explicat că posturile din sistemul judiciar, chiar și cele vacante, sunt deja finanțate prin bugetul adoptat la începutul fiecărui an. „Noi avem în sistem, să spunem, 15.000 de posturi de judecători. Toate acele posturi, indiferent că sunt ocupate sau nu sunt ocupate, ele sunt finanțate prin bugetul adoptat la începutul anului. Deci acel post, el este finanțat, își așteaptă doar ocupantul”, a detaliat președintele CSM. Aceasta înseamnă că lipsa de personal nu este o problemă de finanțare a posturilor, ci de incapacitate de a le ocupa.
Criza de personal a atins cote alarmante, cu exemple concrete de instanțe unde un singur judecător gestionează activitatea, deși ar trebui să fie șase, sau unde doi judecători activează într-o instanță ce necesită zece. Aceste situații duc la o supraîncărcare a magistraților existenți și la întârzieri semnificative în soluționarea dosarelor, afectând direct accesul cetățenilor la justiție. Datele statistice din anii precedenți, cum ar fi cele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) în 2023, indicau deja o creștere a volumului de muncă per magistrat, România fiind, conform unor rapoarte ale Comisiei Europene pentru Eficiența Justiției (CEPEJ) din 2022, sub media europeană la numărul de judecători per capita, mai ales în raport cu volumul de dosare.
În contextul european, lipsa de personal în justiție este o preocupare constantă. De exemplu, în țările din vestul Europei, normele de personal sunt mult mai bine respectate, iar sistemele judiciare beneficiază de o stabilitate mai mare. În România, desființarea unor judecătorii mici, precum cele de la Strehaia și Urziceni, deși poate părea o soluție pragmatică, ridică semne de întrebare asupra accesului la justiție în zonele rurale și asupra capacității statului de a asigura servicii publice esențiale. Această decizie reflectă o criză sistemică, nu doar o problemă punctuală de resurse umane.
**De ce contează**
Blocarea concursurilor de admitere în magistratură și deficitul cronic de personal au consecințe directe și grave asupra justiției române. Cetățenii se confruntă cu termene de judecată prelungite și cu o calitate potențial redusă a actului de justiție, din cauza supraîncărcării magistraților. Desființarea instanțelor locale, cum ar fi cele de la Strehaia și Urziceni, va obliga justițiabilii din aceste zone să parcurgă distanțe mai mari pentru a-și rezolva problemele legale, afectând accesul la justiție, în special pentru categoriile vulnerabile. Această situație subminează încrederea publică în sistemul judiciar și eficiența statului de drept.
**Concluzie**
Situația actuală din justiție, marcată de blocarea concursurilor și de deficitul de personal, necesită o intervenție urgentă și coordonată din partea Guvernului, Ministerului Justiției și CSM. Este esențială deblocarea imediată a procesului de recrutare și simplificarea procedurilor birocratice care împiedică ocuparea posturilor vacante. Pe termen lung, este necesară o strategie coerentă de resurse umane în sistemul judiciar, care să includă o planificare predictibilă a admiterilor și o analiză a volumului de muncă, pentru a asigura funcționalitatea optimă a instanțelor și parchetelor.
Fără aceste măsuri, riscul ca alte instanțe să ajungă în situația celor de la Strehaia și Urziceni este iminent, punând sub semnul întrebării capacitatea României de a garanta un sistem de justiție eficient și accesibil pentru toți cetățenii.