Clarificări despre alocarea fondurilor europene în infrastructură
Ministrul Transporturilor, Radu Miruță, a declarat vineri, 19 iunie 2026, că majoritatea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de Sprijin pentru Infrastructura de Conectivitate (SAFE) pentru construirea de drumuri se duc către firme românești. Afirmația vine în contextul unor discuții publice privind destinația acestor bani, în special speculațiile că ar ajunge preponderent la companii străine sau ucrainene. „Este o minciună și este o intoxicare, nu știu neapărat cu ce scop dar pot bănui. Am verificat care sunt companiile care au câștigat construirea celor nouă loturi de autostradă și șapte din nouă companii sunt românești”, a declarat Miruță, conform relatărilor presei naționale.
Potrivit ministrului, este vorba despre nouă tronsoane de autostradă finanțate prin SAFE, dintre care șase au contractele deja semnate. La data de 30 mai 2026, trei contracte rămăseseră nesemnate din cauza unor contestații depuse la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC). Între timp, două dintre aceste contestații au fost soluționate favorabil, permițând avansarea proiectelor. În prezent, România se află în discuții avansate pentru încheierea unor acorduri bilaterale cu Ucraina și Republica Moldova, o necesitate dictată de faptul că două dintre tronsoanele de autostradă reprezintă capete de drumuri care fac legătura directă cu infrastructura rutieră a acestor țări vecine, esențiale pentru conectivitatea regională.
Miruță a subliniat că informațiile conform cărora banii SAFE, atât din sectorul Apărării, cât și din cel al Transporturilor, ar ajunge majoritar la firme din alte țări, în special din Ucraina, sunt false. Verificările efectuate la nivelul Ministerului Transporturilor au demonstrat că din cele nouă companii care au câștigat licitațiile pentru construcția loturilor de autostradă, șapte sunt românești. Celelalte două companii sunt de naționalitate spaniolă și, respectiv, italiană. Această distribuție indică o pondere semnificativă a capitalului românesc în implementarea proiectelor de infrastructură strategică finanțate prin SAFE.
Un aspect specific clarificat de ministru se referă la situația subcontractărilor. Pentru trei dintre tronsoanele câștigate de o firmă românească cu sediul în Bistrița, respectiva companie a încheiat un acord de subcontractare pentru o parte din lucrări cu o firmă din Ucraina. Miruță a precizat că Ministerul Transporturilor a contractat direct firma românească, în urma unei proceduri competitive de licitație bazate pe criteriul prețului cel mai mic. Aceasta înseamnă că responsabilitatea principală și contractuală rămâne la entitatea românească, iar subcontractarea este o decizie internă a firmei câștigătoare, conform legislației în vigoare. Această practică este comună în proiectele de anvergură, unde firmele mari își pot eficientiza operațiunile prin colaborări cu parteneri specializați, indiferent de naționalitate.
Ministrul a reiterat că ponderea banilor din SAFE care se derulează prin firme românești este în creștere. El a comparat situația cu sectorul Apărării, unde aproximativ 60% din fondurile SAFE sunt cheltuite cu firme românești. Prin includerea investițiilor în infrastructura rutieră, această pondere a capitalului românesc în absorbția fondurilor europene crește semnificativ. Datele Eurostat din 2023 arată că România se situează sub media europeană la capitolul infrastructurii rutiere moderne, cu doar 1.100 km de autostrăzi și drumuri expres, comparativ cu peste 13.000 km în Germania, ceea ce subliniază urgența și importanța acestor investiții. Mecanismul SAFE, lansat în 2022, urmărește tocmai consolidarea rețelelor de transport și energetice, în contextul geopolitic actual și al necesității de a sprijini țările vecine, inclusiv prin dezvoltarea unor coridoare de transport esențiale.
**De ce contează**
Alocarea majoritară a fondurilor SAFE către firme românești are implicații economice semnificative. Aceasta contribuie la dezvoltarea capacității interne de construcții, creează locuri de muncă pe plan local și asigură că o parte importantă a valorii adăugate rămâne în economia națională. În plus, clarificarea ministrului Miruță este crucială pentru contracararea dezinformărilor care pot submina încrederea publicului în modul de gestionare a fondurilor europene și pot alimenta tensiuni nejustificate. Transparența în alocarea acestor resurse este fundamentală pentru legitimitatea proiectelor de infrastructură.
În concluzie, proiectele de infrastructură rutieră finanțate prin mecanismul SAFE reprezintă o componentă vitală a strategiei României de modernizare și conectivitate regională. Soluționarea contestațiilor și încheierea acordurilor cu Ucraina și Republica Moldova sunt pași esențiali pentru deblocarea și accelerarea implementării acestor proiecte. Rămâne de văzut cum va evolua procesul de monitorizare și execuție a lucrărilor, având în vedere provocările inerente oricărui proiect major de infrastructură, de la gestionarea resurselor umane și materiale, la respectarea termenelor și a standardelor de calitate.
O provocare viitoare va fi și integrarea eficientă a acestor noi tronsoane în rețeaua europeană de transport, Trans-European Transport Network (TEN-T), pentru a maximiza beneficiile economice și sociale pe termen lung.