Decizia vine după un raport preliminar critic la Metrorex
Ministrul interimar al Transporturilor și Infrastructurii, Radu Miruță, a anunțat vineri, 19 iunie 2026, anularea majorării tarifelor la metrou, care ar fi trebuit să intre în vigoare la 1 iulie. Această decizie blochează creșterea prețului unei călătorii de la 5 lei la 7 lei, precum și scumpirea altor titluri de călătorie, o măsură considerată de ministru ca fiind „nejustificată”. Miruță a declarat într-o conferință de presă că „Nu va creşte preţul la metrou nici acum, nici probabil în perioada imediat următoare”, subliniind că subiectul este închis definitiv.
Această anulare vine după ce ministrul a trimis Corpul de Control la Metrorex, iar raportul preliminar a relevat „lucrurile stau foarte prost în ceea ce priveşte cheltuirea banilor publici la metrou”. Potrivit Digi24, Miruță a criticat modul în care compania a încercat să-și rezolve problemele financiare și a insistat că banii publici trebuie folosiți mai eficient, iar deficiențele Metrorex nu trebuie acoperite prin tarife mai mari suportate de pasageri. El a menționat că există un spațiu considerabil pentru reducerea cheltuielilor, „chiar de mâine”.
Decizia de majorare a tarifelor fusese inițial aprobată în luna aprilie de către ministrul demisionar al Transporturilor, Ciprian Șerban (PSD), cu o zi înainte de a-și da demisia, așa cum notează HotNews.ro. Aceasta ar fi dus la o creștere de la 5 lei la 7 lei pentru o călătorie, de la 10 la 14 lei pentru două călătorii și de la 40 la 55 de lei pentru 10 călătorii. De asemenea, abonamentele ar fi urmat să se scumpească semnificativ: cel de 24 de ore la 18 lei (de la 12 lei), cel săptămânal la 60 de lei (de la 45 lei), cel lunar la 140 lei (de la 100 lei), cel pe 6 luni la 700 lei (de la 500 lei) și cel anual la 1.300 lei (de la 900 lei).
La două zile după preluarea interimatului la Transporturi, pe 29 aprilie, ministrul Radu Miruță (USR) a anunțat suspendarea scumpirii biletelor pentru o perioadă de 60 de zile. Acum, la finalul acestei perioade, Miruță a decis anularea definitivă a ordinului. El a subliniat că a transmis o dispoziție Consiliului de Administrație al Metrorex de a recupera „penalităţile de întârziere pe care diverse companii le au de plătit Metrorex”, sume care se ridică la „zeci de milioane de euro”.
Ministrul a adăugat că, pentru a preveni viitoare încercări de majorare a tarifelor, a schimbat nu doar ordinul de ministru, ci și decizia Consiliului de Administrație al Metrorex. Această măsură, conform declarațiilor sale, „a pus în siguranţă bătaia de joc cu creşterea biletului la metrou”, făcând mult mai dificilă o eventuală decizie similară a unui viitor ministru. El a menționat, de asemenea, potențialul de a obține venituri suplimentare din închirierea spațiilor publicitare din stațiile de metrou, însă a specificat că acest lucru trebuie să se facă pe baza unor reguli clare, fără a permite revenirea la „chioșcurile și maghernițele pe care oamenii trebuie să le ocolească”.
Situația financiară a Metrorex a fost o problemă recurentă în ultimii ani. Compania a înregistrat pierderi semnificative, iar datoriile acumulate au generat presiuni constante pentru subvenții de la bugetul de stat. De exemplu, în 2023, Metrorex a raportat pierderi de peste 300 de milioane de lei, conform datelor Ministerului Finanțelor Publice. În comparație cu alte capitale europene, tarifele de transport public din București, chiar și cu o majorare propusă la 7 lei, ar fi rămas sub media orașelor precum Viena (aprox. 2,40 euro/călătorie, ~12 lei) sau Berlin (aprox. 3,20 euro/călătorie, ~16 lei), dar peste orașe precum Varșovia (aprox. 4,40 PLN/călătorie, ~5 lei) pentru o singură călătorie. Totuși, discuția nu se axează doar pe valoarea nominală a biletului, ci și pe eficiența cheltuirii banilor publici și pe calitatea serviciilor oferite.
**De ce contează**
Anularea scumpirii biletului la metrou are un impact direct asupra milioanelor de bucureșteni care utilizează zilnic acest mijloc de transport, menținând costurile de navetă la un nivel accesibil. Decizia semnalează o schimbare de abordare în gestionarea companiilor de stat, punând accent pe eficiența internă și recuperarea datoriilor, în detrimentul transferului costurilor către cetățeni. Pe termen lung, această măsură ar putea forța Metrorex să-și restructureze operațiunile și să-și optimizeze veniturile din alte surse, evitând dependența exclusivă de subvențiile de stat sau de creșterea tarifelor.
Pe viitor, rămâne de văzut cum va reuși Metrorex să-și redreseze situația financiară fără majorarea tarifelor. Ministrul interimar a indicat recuperarea penalităților de la terți și optimizarea veniturilor din spațiile comerciale ca soluții imediate. Însă, pentru o stabilitate pe termen lung, compania ar putea avea nevoie de un plan de restructurare mai amplu, care să includă modernizarea infrastructurii și eficientizarea operațională. Rămân deschise întrebări legate de sustenabilitatea financiară a Metrorex în contextul creșterii costurilor de întreținere și operare, precum și de modul în care viitorul ministru al Transporturilor va aborda aceste provocări, având în vedere că „drumul până acum era decizia CA luată şi schimbat doar ordinul de ministru.
S-a schimbat şi decizia CA şi ordinul de ministru.”