Doliu în cultura română. A murit Valeriu Sepi

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

Valeriu Sepi, cunoscut ca „căprarul” trupei Phoenix, a murit pe 19 iunie 2026, la 80 de ani. Cu o carieră impresionantă ca percuționist și artist plastic, Sepi a lăsat o moștenire culturală de neuitat. A fost o figură emblematică a muzicii românești, cunoscut pentru inovațiile sale artistice și legătura profundă cu tradițiile românești.

EN

Brief

Valeriu Sepi, the iconic percussionist of the Romanian band Phoenix, passed away on June 19, 2026, at the age of 80. Renowned for his artistic contributions and deep connection to Romanian traditions, he leaves behind an unforgettable cultural legacy.

Doliu în cultura română. A murit Valeriu Sepi
Sursa foto: stiripesurse.ro

Legendarul percuționist al trupei Phoenix

Valeriu Sepi, renumitul „căprar” al trupei Phoenix, a murit pe 19 iunie 2026, la vârsta de 80 de ani, lăsând în urmă o moștenire culturală impresionantă. Anunțul a fost făcut de Dorel Săndesc, managerul Spitalului Județean Timișoara, care a subliniat impactul pe care l-a avut Sepi asupra muzicii românești: „Cu sufletul îndurerat anunț plecarea dintre noi a celui ce a fost și va rămâne marele Vali Sepi. O forță a naturii și a artei.” Sepi a fost nu doar percuționist, ci și un artist plastic recunoscut internațional, lăsându-și amprenta pe mai multe continente.

Născut în 1945 la Reșița, Valeriu Sepi a crescut în Valcani, o localitate multiculturală care a influențat profund creațiile sale. „Am avut o copilărie extraordinar de bogată și memoria acelor timpuri am purtat-o în mine în jurul lumii”, a spus artistul. Activitatea sa în trupa Phoenix a început în 1968, iar între 1971 și 1974, a contribuit la crearea unui stil inconfundabil, fiind responsabil pentru instrumentele neconvenționale și pentru designul grafic al albumelor legendare, precum „Cei ce ne-au dat nume” și „Mugur de fluier”.

Sepi a fost cunoscut pentru abilitatea sa de a combina tradițiile populare cu inovația, refuzând compromisurile ideologice ale vremii comuniste. „Noi când am făcut muzică ne-am dus prin sate cu catedra de folclor. Au căutat rădăcina și originalitatea lucrului”, a afirmat el într-un interviu recent. Această abordare a fost evidentă în tot ceea ce a creat, inclusiv în scenografia operei rock „Meșterul Manole”, care a fost interzisă de regimul comunist.

După exilul său din 1985, Sepi a locuit în Germania, Brazilia, Cambodgia, Nepal și Singapore, unde a realizat proiecte de artă monumentală și a avut expoziții de succes. „Sunt mult mai bun român acum, când m-am întors acasă, decât cel care a plecat”, declara artistul, reafirmându-și dragostea pentru țară și legătura cu Banatul. Începând cu 2014, s-a întors în România, organizând expoziții la Timișoara, București și Târgu Jiu.

Moartea sa aduce o puternică încărcătură simbolică pentru muzica românească. Sepi își va continua moștenirea alături de prietenul său apropiat, Nicu Covaci, liderul trupei Phoenix, care a murit în 2024. Valeriu Sepi va fi amintit nu doar ca un mare artist, ci și ca un simbol al rezistenței culturale și al creativității în fața cenzurii.

„Am trăit cu țăranul, cu țiganul, cu grănicerul și cu popa împreună. Și am luat de la fiecare esența”, spunea Sepi, evidențiind conexiunea sa profundă cu tradițiile românești. Această legătură a fost sursa inspirației sale, iar impactul său asupra muzicii și artei românești va rămâne de neșters. Vali Sepi nu a fost doar un artist, ci o veritabilă legendă a culturii române, iar contribuțiile sale vor continua să inspire generații întregi.

De ce contează? Moartea lui Valeriu Sepi marchează nu doar sfârșitul unei ere, ci și o oportunitate de a reflecta asupra valorii culturii române și a importanței conservării tradițiilor. Sepi a fost un exemplu de dedicare față de arta sa și de țară, iar povestea lui subliniază necesitatea de a susține și promova cultura românească în fața provocărilor contemporane.

În concluzie, Valeriu Sepi a lăsat o moștenire durabilă în peisajul artistic românesc. Cu un parcurs impresionant, de la originile sale umile la succesul internațional, artistul a fost un simbol al creativității și al rezistenței.

Rămâne de văzut cum va fi onorată această moștenire în viitor și cum generațiile următoare vor continua să se inspire din viața și opera sa.