Eforturi diplomatice și juridice pentru repatrierea minorilor
Cazul surorilor reprezintă subiectul principal al acestui articol. Ministerul Justiției din România a anunțat vineri, 19 iunie 2026, că a solicitat Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA) transmiterea referatului de anchetă socială privind domiciliul declarat de familia Samson în România. Acest demers este crucial pentru analizarea opțiunilor juridice referitoare la Sara și Tiana Samson, cele două minore cetățeni români aflate în custodia serviciilor sociale suedeze, incluzând reintegrarea în familia naturală, plasamentul în familia extinsă sau alte măsuri de protecție dispuse în România. Cazul este monitorizat de autoritățile române încă din iulie 2023, după ce Ministerul Afacerilor Externe a semnalat inițial situația.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Justiției, autoritățile române au propus, la 17 iunie 2026, organizarea unei videoconferințe cu partea suedeză în perioada 25-26 iunie, în vederea pregătirii unei viitoare reuniuni de lucru la Stockholm. Răspunsul autorităților suedeze a fost favorabil, însă acestea au indicat posibilitatea organizării întâlnirii abia la sfârșitul lunii august. Această întârziere subliniază dificultățile de comunicare și cooperare reclamate de Ministerul Justiției, care a menționat că numeroase solicitări de informații și clarificări din partea română au rămas, în repetate rânduri, fără răspuns din partea structurilor locale suedeze.
De-a lungul ultimilor aproape trei ani, Ministerul Justiției a colaborat constant cu ANPDCA, Ministerul Afacerilor Externe și autoritățile suedeze competente, în cadrul mecanismelor europene aplicabile în domeniul protecției copilului, în special Regulamentul european 2019/1111. În calitate de autoritate centrală, Ministerul Justiției a inițiat proceduri pentru transferarea măsurilor de protecție în România și a susținut analizarea posibilității ca minorele să fie îngrijite în țară, fie de familia naturală sau extinsă, fie prin sistemul național de protecție a copilului. Până în prezent, dialogul cu partea suedeză a inclus peste 75 de demersuri oficiale, realizate în scris, prin consultări directe și videoconferințe, având ca scop obținerea de informații, explicații și identificarea unor soluții conforme cu interesul superior al copiilor.
În eforturile sale de a clarifica situația, Ministerul Justiției a urmărit și informațiile rezultate din activitatea consulară a Ambasadei României în Suedia, inclusiv concluziile vizitelor efectuate la cele două minore în cursul anului 2025. Aspectele semnalate privind starea fizică și psihică a fetelor, condițiile de plasament și eventualele riscuri au determinat transmiterea unor solicitări repetate de clarificări către autoritățile suedeze. O delegație română, formată din parlamentari, ministrul Familiei, președintele ANPDCA și un secretar de stat din Ministerul Justiției, a efectuat o vizită oficială în Suedia în perioada 7-10 iulie 2024, pentru a continua demersurile privind reintegrarea minorilor în familie. Ulterior, ministrul Justiției și ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale au transmis o scrisoare comună ministrului suedez al Afacerilor Externe, solicitând identificarea unor soluții care să respecte principiul interesului superior al copiilor.
Cu toate acestea, Ministerul Justiției afirmă că, în ciuda eforturilor diplomatice și instituționale, colaborarea cu structurile locale suedeze responsabile de măsurile de protecție a întâmpinat dificultăți semnificative. Autoritatea centrală suedeză a transmis constant că deciziile privind cele două minore aparțin exclusiv serviciilor sociale locale și autorităților administrative din teritoriu, ceea ce complică dialogul la nivel inter-statal. Această abordare descentralizată a sistemului suedez de protecție a copilului, cunoscut sub numele de *socialtjänsten*, diferă considerabil de structura centralizată a multor state europene, inclusiv România, unde ANPDCA are un rol coordonator la nivel național. În Suedia, competența este delegată municipalităților, fiecare având o autonomie extinsă în luarea deciziilor, ceea ce poate crea un deficit de comunicare și coordonare în cazurile transfrontaliere.
Situația surorilor Samson a fost adusă în atenția publicului și a autorităților române în contextul unei manifestații publice de susținere a familiei, anunțată pentru 20 iunie 2026. Acest caz nu este singular; numeroase familii de români stabiliți în state nordice, în special Norvegia și Suedia, s-au confruntat cu situații similare de preluare a copiilor în custodia statului, invocându-se de cele mai multe ori diferențe culturale în abordarea creșterii și educării copiilor, care pot fi interpretate ca neglijență sau abuz de către autoritățile locale. De exemplu, în Norvegia, cazul familiei Bodnariu din 2015 a stârnit o amplă dezbatere internațională, evidențiind tensiunile dintre legislațiile naționale și drepturile părinților sub incidența Convenției Europene a Drepturilor Omului. Administrația Prezidențială din România a fost informată cu privire la demersurile realizate în cazul Samson, atât în ceea ce privește aplicarea normelor europene relevante, cât și aspectele legate de protecția cetățenilor români aflați în străinătate.
### De ce contează
Cazul surorilor Samson este emblematic pentru provocările cu care se confruntă familiile românești din diaspora în interacțiunea cu sistemele de protecție a copilului din alte state membre UE. El subliniază necesitatea unei cooperări transfrontaliere eficiente și a unei mai bune înțelegeri a diferențelor legislative și culturale. Reintegrarea minorilor în familia naturală sau extinsă din România, sau plasamentul lor în sistemul național de protecție, ar constitui un precedent important pentru cazurile viitoare, oferind speranță altor familii aflate în situații similare. De asemenea, succesul acestor demersuri ar reafirma capacitatea României de a-și proteja cetățenii și de a asigura respectarea interesului superior al copilului, în conformitate cu legislația europeană și internațională.
Ministerul Justiției a subliniat că toate acțiunile întreprinse au respectat competențele prevăzute de legislația națională și obligațiile asumate de România în cadrul cooperării judiciare internaționale. Autoritățile române își reiterează angajamentul de a continua să utilizeze toate instrumentele de cooperare disponibile pentru identificarea unei soluții care să permită aducerea în România a celor două minore și reintegrarea acestora într-un mediu considerat conform interesului lor superior, cu respectarea cadrului legal aplicabil. Următoarea etapă critică va fi videoconferința propusă pentru sfârșitul lunii august, care ar trebui să pregătească o reuniune de lucru la Stockholm, oferind o șansă de deblocare a dialogului și de avansare spre o soluție concretă.
Rămâne de văzut dacă autoritățile suedeze vor adopta o poziție mai flexibilă, având în vedere presiunile diplomatice și interesul public crescut.