Sofia adoptă o poziție similară cu Ungaria
Bulgaria a anunțat, vineri, 19 iunie 2026, că nu va susține anumite sancțiuni europene împotriva Rusiei, invocând „riscuri pentru securitatea energetică” și caracterul „simbolic” al unor măsuri, o decizie care amintește de pozițiile adoptate constant de Ungaria lui Viktor Orbán în interiorul Uniunii Europene. Anunțul vine după ce coaliția condusă de fostul președinte Rumen Radev, considerat un apropiat al lui Vladimir Putin, a câștigat alegerile parlamentare de la Sofia, consolidând o abordare mai reticentă față de măsurile punitive împotriva Moscovei.
Potrivit Digi24, ministrul bulgar de Externe, Velislava Petrova-Chamova, a declarat că „Poziția Bulgariei este foarte clară. Susținem sancțiunile care au un efect economic, care nu penalizează statele membre mai mult decât țara care poartă războiul și care nu au un caracter simbolic”. Această declarație subliniază o schimbare de ton în politica externă bulgară, punând accent pe pragmatism economic în detrimentul solidarității totale cu pachetul de sancțiuni propus de Bruxelles.
Un punct de divergență major îl reprezintă includerea Patriarhului Kirill al Bisericii Ortodoxe Ruse pe lista persoanelor sancționate. Atât premierul Rumen Radev, citat de Mediafax, cât și ministrul de Externe Velislava Petrova-Chamova, potrivit Digi24, au exprimat opoziția fermă a Bulgariei față de această măsură. Petrova-Chamova a argumentat că o astfel de sancțiune ar putea alimenta discursul anti-european și ar fi percepută ca o ingerință a Bruxelles-ului în probleme religioase, având un efect contraproductiv. „Înghețarea activelor financiare ale patriarhului rus în anumite bănci nu îi va împiedica activitățile, oricare ar fi acestea”, a declarat ea, calificând măsura drept una „simbolică” mai degrabă decât eficientă. Premierul Radev a reiterat această poziție, declarând înaintea unei reuniuni a Consiliului European la Bruxelles că „Să nu amestecăm politica cu religia. Astăzi, la Sofia, am spus că epoca cruciadelor s-a încheiat. Acest război a depășit deja tranșeele. S-a extins la economie, la energie, vedem că afectează cultura și sportul, iar acum nu mai rămâne decât să cuprindă și religia. Da, vom exercita dreptul de veto”. El a adăugat, conform Novinite, „Nu-mi pasă ce face patriarhul. Mă interesează întreaga societate rusă care are această biserică. Este ortodoxă orientală, la fel ca a noastră. Suntem o singură familie”.
Această reticență față de sancționarea Patriarhului Kirill nu este o premieră în UE. În iunie 2022, o tentativă similară de includere a acestuia pe lista neagră a Uniunii Europene a fost blocată de premierul ungar Viktor Orbán, evidențiind o tendință a anumitor state membre de a proteja legăturile culturale și religioase, sau de a evita escaladarea unor tensiuni percepute ca fiind inutile.
O altă preocupare majoră pentru Sofia este securitatea energetică. Atât premierul Radev, cât și ministrul Petrova-Chamova au subliniat că protejarea stabilității energetice a țării este principala prioritate a guvernului. Radev a menționat, conform Mediafax, că nu este de acord nici cu sancționarea sucursalelor Lukoil pe teritoriul Uniunii Europene, afirmând: „Există un risc semnificativ pentru activitatea companiei Lukoil. Vrem ca aceasta să fie exclusă de pe listă”. Bulgaria, în calitate de stat membru UE, depinde în mod tradițional de importurile de energie din Rusia, iar orice perturbare a acestor fluxuri este privită cu maximă prudență. În 2021, peste 70% din necesarul de gaze naturale al Bulgariei provenea din Rusia, un procent care, deși a scăzut după invazia din Ucraina, rămâne un factor important în ecuația energetică a țării.
Velislava Petrova-Chamova a adăugat că și alte state membre ale Uniunii Europene împărtășesc preocupări similare și privesc cu rezerve măsurile care ar putea afecta aprovizionarea cu energie sau funcționarea piețelor energetice. Această afirmație sugerează că poziția Bulgariei ar putea găsi ecou în rândul altor capitale europene, creând premisele unor negocieri dificile în cadrul Consiliului European. În ciuda acestor rezerve, premierul Radev a subliniat că Bulgaria nu va împiedica deciziile comune ale UE privind Ucraina, declarând că „Vom sprijini procesul de negocieri pentru aderarea Ucrainei la UE”, potrivit Reuters, semnalând o diferențiere clară între sprijinul pentru Ucraina și opoziția față de anumite sancțiuni împotriva Rusiei.
Declarațiile controversate de la Sofia vin într-un moment în care Bruxelles-ul continuă să pregătească un nou pachet de măsuri restrictive împotriva Moscovei. Uniunea Europeană a anunțat luni sancționarea a 81 de persoane și entități pentru implicarea lor în sprijinirea războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei. În paralel, statele membre discută cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni adoptat de la începutul invaziei ruse în Ucraina, lansată în februarie 2022. Extinderea listei de sancțiuni a inclus și 34 de persoane și 47 de entități legate de complexul militar și industrial rus, de flota sa secretă de petroliere și gaze și de alte entități implicate în activități de ingerință politică, conform Mediafax.
De ce contează Poziția Bulgariei este crucială pentru unitatea Uniunii Europene în fața agresiunii ruse. Orice blocaj al sancțiunilor subminează eforturile comune de a exercita presiune economică asupra Moscovei și poate crea precedente periculoase pentru alte state membre cu interese divergente. Această abordare complică procesul decizional la nivel european și poate întârzia adoptarea unor măsuri esențiale. Pe termen lung, riscă să slăbească influența UE pe scena internațională și să ofere Rusiei o oportunitate de a exploata diviziunile interne, afectând credibilitatea blocului european ca actor geopolitic unitar.
În contextul discuțiilor privind cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni, opoziția Bulgariei creează o provocare semnificativă pentru diplomația europeană. Este de așteptat ca Bruxelles-ul să inițieze negocieri intense cu Sofia pentru a găsi un compromis care să protejeze interesele energetice ale Bulgariei, fără a compromite eficacitatea generală a sancțiunilor. O soluție ar putea implica derogări specifice sau mecanisme de compensare, similare celor aplicate în trecut pentru alte state membre. Rămâne de văzut dacă această poziție va fi menținută cu fermitate sau dacă presiunea europeană va determina o reevaluare, mai ales având în vedere că sprijinul pentru Ucraina a fost reiterat de premierul Radev.
Viitoarele reuniuni ale Consiliului European vor fi decisive pentru a clarifica direcția politicii bulgare și impactul său asupra unității europene în fața Rusiei.