Operațiunile de ranfluare continuă în Marea Neagră
Trupul unuia dintre cei trei marinari dați dispăruți după scufundarea remorcherului Astana, în largul Portului Midia, a fost recuperat miercuri, 17 iunie 2026, în timpul operațiunilor complexe de ridicare la suprafață a epavei, aflată la o adâncime de 26 de metri. Anunțul a fost făcut de Midia Marine Terminal, care a precizat că intervenția, coordonată de ARAS Salvage, continuă pentru recuperarea celorlalți doi marinari dispăruți și ranfluarea completă a navei. „În cursul dimineții, scafandrii ARAS Salvage au identificat, în timpul operațiunilor de pregătire a remorcherului pentru ridicare, trupul unuia dintre colegii dispăruți, care a fost ulterior recuperat și transferat către Portul Midia, cu respectarea procedurilor de siguranță, dar și a dispozițiilor organelor de anchetă”, se arată în comunicatul transmis de Midia Marine Terminal.
Potrivit informațiilor furnizate de Midia Marine Terminal și detaliate de Digi24, ARAS Salvage a încheiat miercuri, în jurul orei 14:35, prima etapă a operațiunii de ranfluare a remorcherului. Nava se afla la aproximativ 8 kilometri în largul Mării Negre. Intervenția continuă acum cu evacuarea apei din interiorul navei, un proces tehnic estimat să dureze până la 12 ore. Această evacuare este realizată cu pompe specializate, introduse fără a accesa direct interiorul navei, care rămâne securizată atât pentru siguranța operațiunilor, cât și pentru a nu perturba ancheta penală aflată în desfășurare, conform Libertatea.
Tragedia inițială a avut loc pe 18 martie 2026, când remorcherul Astana s-a răsturnat și s-a scufundat în timpul unei manevre de legare la SPM (terminalul de larg al Midia Marine Terminal). Accidentul naval a dus la moartea a doi marinari și la dispariția altor trei, toți cetățeni români. Imediat după naufragiu, un marinar a fost scos din apă, dar a fost declarat decedat în ciuda manevrelor de resuscitare. A doua zi, trupul celui de-al do doilea marinar a fost localizat și recuperat de scafandrii Forțelor Navale Române. Descoperirea de miercuri, 17 iunie 2026, a trupului celui de-al treilea marinar, în interiorul epavei, aduce speranțe pentru găsirea și a celorlalți doi membri ai echipajului, încă dispăruți.
Remorcherul va fi adus la chei la finalul acestei săptămâni, dacă condițiile meteorologice vor permite și cerințele de siguranță vor fi respectate. Estimările contractorului au un caracter orientativ și pot suferi modificări. Operațiunile preliminare pentru recuperarea navei au demarat pe 22 mai 2026, conform anunțului Midia Marine Terminal. Acest incident subliniază pericolele inerente ale operațiunilor maritime complexe, în special în condiții de mare agitată sau cu echipamente care ar putea fi supuse unor sarcini neobișnuite.
Contextul acestui accident este complex. Remorcherul Astana se afla în misiune de asistență pentru nava-tanc Amades, care se îndrepta către terminalul Monbuoy, situat la opt kilometri de Portul Midia. Rolul Astanei era de a asigura manevrele de acostare, poziționându-se în pupa petrolierului. Potrivit relatărilor detaliate de Libertatea, echipajul de pe Astana a anunțat brusc, prin stația radio, că motoarele principale s-au oprit și nava a rămas fără propulsie. La scurt timp, pilotul de pe Amades a observat remorcherul răsturnat pe o parte, la doar câțiva metri distanță, înainte ca acesta să se întoarcă cu chila în sus și să se scufunde vertical în doar câteva clipe.
În paralel cu ancheta oficială a autorităților portuare și a procurorilor, familiile marinarilor dispăruți au adus acuzații grave. Rudele victimelor susțin că remorcherul Astana era o navă destinată exclusiv activităților de asistare ușoară, aprovizionare sau schimburi de tură. Conform acestora, ambarcațiunea nu ar fi fost tehnic pregătită și dimensionată pentru a efectua manevre complexe de asistență la un tanc petrolier de mari dimensiuni. Această ipoteză, care pune sub semnul întrebării respectarea normelor de siguranță și adecvarea echipamentului, urmează a fi analizată de experții navali. O astfel de situație, în care o navă este utilizată pentru sarcini pentru care nu este proiectată, poate duce la riscuri considerabile, similare cu cele întâlnite în incidente din alte porturi europene, unde supraîncărcarea sau utilizarea necorespunzătoare a echipamentelor a fost o cauză majoră a accidentelor, conform rapoartelor Agenției Europene pentru Siguranță Maritimă (EMSA) din 2023.
Un aspect crucial în astfel de incidente este respectarea regulamentelor internaționale, cum ar fi Convenția SOLAS (Safety of Life at Sea), care stabilește standardele minime pentru construcția, echiparea și operarea navelor, pentru a asigura siguranța vieții pe mare. România, ca stat membru al Uniunii Europene și semnatar al convențiilor maritime internaționale, are obligația de a implementa și respecta aceste standarde. Ancheta va trebui să stabilească dacă aceste norme au fost respectate în cazul remorcherului Astana și dacă deficiențele tehnice sau erorile umane au contribuit la tragedie. Este important de menționat că, în 2024, Autoritatea Navală Română a înregistrat un număr de 12 incidente maritime majore în apele teritoriale, conform datelor preliminare, indicând o necesitate continuă de îmbunătățire a protocoalelor de siguranță.
De ce contează
Această tragedie subliniază riscurile semnificative la care sunt expuși marinarii români în Marea Neagră și importanța respectării stricte a normelor de siguranță maritimă. Recuperarea trupurilor victimelor este esențială pentru familii, oferind o încheiere și posibilitatea de a începe procesul de doliu. Ancheta în curs va elucida cauzele exacte ale scufundării și, sperăm, va duce la implementarea unor măsuri mai stricte pentru a preveni incidente similare pe viitor. Transparența și responsabilitatea sunt cruciale pentru a restabili încrederea în siguranța operațiunilor portuare și maritime din România.
Operațiunile de ranfluare și căutare a celorlalți doi marinari continuă, iar autoritățile au reiterat angajamentul de a finaliza ancheta cu celeritate. Rezultatele acestei investigații vor fi esențiale pentru a stabili responsabilitățile și a aplica eventualele sancțiuni. De asemenea, ele vor oferi informații valoroase pentru îmbunătățirea procedurilor de siguranță și a instruirii personalului navigant.
Rămâne de văzut dacă ipotezele familiilor victimelor privind neadecvarea navei pentru misiunea respectivă vor fi confirmate de experți și ce măsuri legislative sau operaționale vor fi luate pentru a preveni repetarea unor astfel de evenimente tragice în viitorul maritim al României.