Un pas esențial pentru industria de apărare românească
Romarm își reprezintă subiectul principal al acestui articol. Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, a anunțat miercuri, 17 iunie 2026, deblocarea situației financiare a Companiei Naționale Romarm S.A., o veste crucială pentru viitorul industriei românești de apărare. Potrivit declarațiilor ministrului, situațiile financiare pentru anii 2024 și 2025, care fuseseră anterior blocate din cauza unor rezerve serioase semnalate în raportul auditorului, au fost refăcute conform standardelor și sunt acum pregătite pentru aprobarea în Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor (A.G.O.A.). Această acțiune transformă Romarm într-o companie credibilă și „bancabilă”, capabilă să acceseze programe de finanțare naționale și internaționale.
La preluarea mandatului, la sfârșitul lunii decembrie a anului precedent, ministrul Darău a descris situația ca fiind „inacceptabilă”. Eforturile intense depuse alături de secretarii de stat și echipele ministerului au condus la rezolvarea acestei probleme contabile majore. Restabilirea sănătății financiare a Romarm este considerată esențială pentru ca societatea să devină un pilon de bază în Programul SAFE și în alte inițiative de finanțare destinate industriei de apărare, susținând direct fabricile din subordine în care Romarm este acționar.
Programul SAFE, o inițiativă strategică la nivel european și național, vizează consolidarea capacităților de apărare și securitate. Pentru România, integrarea Romarm în acest program ar însemna nu doar acces la fonduri, ci și o modernizare accelerată a infrastructurii de producție și o creștere a competitivității pe piața internațională. Această mișcare este vitală într-un context geopolitic regional marcat de conflicte, care impune o nevoie stringentă de întărire a capabilităților militare și de producție autohtonă.
Pe lângă deblocarea situației contabile, Ministerul Economiei a inițiat și plățile în cadrul programului „Nucleu”, destinat menținerii capacităților de producție în industria de apărare. Ministrul Darău a subliniat importanța asigurării că nu vor exista întârzieri suplimentare în alocarea acestor sume, având în vedere că „oamenii sunt foarte importanți și chiar au nevoie să își primească salariile, după atâta timp”. Această declarație evidențiază nu doar o preocupare pentru stabilitatea financiară a companiei, ci și pentru bunăstarea angajaților din sectorul de apărare, un aspect adesea neglijat în discuțiile despre strategii economice majore.
Potrivit datelor Eurostat din 2023, România a înregistrat o creștere semnificativă a cheltuielilor pentru apărare, ajungând la aproximativ 2,5% din PIB, depășind angajamentul NATO de 2%. Cu toate acestea, o mare parte din aceste fonduri au fost direcționate către achiziții de echipamente din străinătate. Obiectivul ministrului Darău este de a schimba această paradigmă, transformând Romarm într-un actor principal în procesul de înzestrare. „Nu ne dorim doar finanțare și liste de cumpărături, ci o transformare profundă și reală a industriei de apărare. Urmărim cu consecvență reindustrializarea, modernizarea, retehnologizarea și creșterea competitivității României la nivel internațional”, a declarat ministrul, subliniind o viziune pe termen lung axată pe dezvoltarea capacităților interne.
Un exemplu concret al impactului negativ al problemelor financiare anterioare este situația unor fabrici din subordinea Romarm, precum cele din Cugir sau Plopeni, care s-au confruntat cu dificultăți în modernizarea liniilor de producție și în atragerea de noi contracte. Deblocarea situației contabile a Romarm ar trebui să permită acum investiții esențiale în aceste unități, consolidând lanțul de aprovizionare intern și reducând dependența de importuri. Experți în economie, precum analistul militar Radu Tudor, citat de Digi24 în 2025, au avertizat în repetate rânduri că fără o industrie de apărare robustă, România riscă să rămână un simplu consumator de tehnologie militară, fără capacitatea de a inova sau de a contribui semnificativ la securitatea regională.
Această mișcare strategică a Ministerului Economiei contrastează cu perioade anterioare de incertitudine și subfinanțare a Romarm, care au culminat cu pierderi semnificative în anii 2020-2022, conform rapoartelor Ministerului Finanțelor Publice. În 2022, Romarm a înregistrat o pierdere netă de peste 50 de milioane de lei, o situație care a generat îngrijorări serioase cu privire la viabilitatea companiei. Decizia actuală de a redresa situația financiară indică o schimbare de abordare, prioritizând transparența și guvernanța corporativă, elemente esențiale pentru atragerea de parteneri strategici și pentru implementarea eficientă a programelor de modernizare.
De ce contează Deblocarea situației financiare a Romarm este un pas fundamental pentru revitalizarea industriei de apărare românești. Aceasta va permite Romarm să acceseze fonduri vitale pentru modernizare și retehnologizare, esențiale pentru a răspunde cerințelor de securitate actuale și viitoare. O Romarm puternică înseamnă locuri de muncă sigure, inovație tehnologică și o contribuție semnificativă la economia națională, consolidând, în același timp, capacitatea României de a-și produce propriile echipamente de apărare și de a-și reduce dependența strategică de importuri. Astfel, țara își poate îndeplini mai bine rolul în cadrul NATO și în contextul regional.
Următorul pas crucial este aprobarea situațiilor financiare de către A.G.O.A. și implementarea rapidă a programelor de finanțare, inclusiv Programul SAFE. Succesul acestor demersuri va depinde de o gestionare eficientă și transparentă a fondurilor, precum și de atragerea de specialiști calificați. Rămâne de văzut cum va evolua procesul de reindustrializare și modernizare, și dacă viziunea ministrului Irineu Darău se va concretiza într-o transformare reală a Romarm, consolidând poziția României ca producător relevant în industria europeană de apărare.
Monitorizarea continuă a alocării sumelor din Programul Nucleu și a impactului asupra salariilor angajaților va fi, de asemenea, esențială pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a acestor inițiative.