Noi perspective pentru industria românească de apărare
Compania Națională ROMARM, pilon esențial al industriei de apărare din România, și-a deblocat situația financiară după luni de incertitudine contabilă, deschizând calea către noi programe de finanțare, inclusiv fondurile europene SAFE. Anunțul a fost făcut joi, 18 iunie 2026, de către ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, care a subliniat importanța acestei etape pentru modernizarea sectorului.
„La preluarea mandatului de ministru, la finalul lunii decembrie [2025], am găsit o situație inacceptabilă la C.N. ROMARM S.A.: situațiile financiare pe anul 2024 erau complet blocate și neaprobate, din cauza unor rezerve serioase semnalate în raportul auditorului. (...) După luni de muncă intensă alături de secretarii de stat și echipele din minister, am reușit să deblocăm această situație”, a declarat Irineu Darău pe pagina sa de Facebook. Această deblocare este crucială, deoarece problemele contabile anterioare au împiedicat aprobarea situațiilor financiare și, implicit, accesul companiei la finanțări vitale pentru dezvoltare.
Potrivit ministrului, la momentul preluării mandatului său, la sfârșitul anului trecut, ROMARM se confrunta cu blocaje majore generate de observațiile auditorilor privind raportările financiare. Compania și-a refăcut acum situațiile financiare în conformitate cu standardele contabile în vigoare. Un mandat a fost semnat pentru convocarea Adunării Generale Ordinare a Acționarilor, având ca scop aprobarea rezultatelor financiare aferente anilor 2024 și 2025.
Rezolvarea acestor probleme contabile redeschide accesul ROMARM la o serie de programe de finanțare, permițându-i să sprijine mai eficient fabricile din industria de apărare aflate în subordinea sa, care activează în diverse județe ale țării. Printre acestea se numără Uzina Mecanică București, Electromecanica Ploiești sau Fabrica de Arme Cugir, unități strategice pentru capacitatea de producție națională. Darău a accentuat că „o structură financiară sănătoasă este esențială pentru ca Romarm să fie un pilon de bază în Programul SAFE, cât și în celelalte programe de finanțare internaționale și naționale pentru industria de apărare”.
Programul SAFE (Support for Ammunition Production) este o inițiativă europeană vitală, lansată în contextul geopolitic actual, care vizează creșterea capacității de producție de muniții în statele membre UE. Potrivit datelor Eurostat din 2023, România s-a situat sub media europeană în privința investițiilor în modernizarea capacităților militare, fapt ce subliniază urgența accesării unor astfel de fonduri. Prin deblocarea situației financiare, ROMARM redevine o companie „credibilă și bancabilă”, capabilă să atragă resurse semnificative pentru investiții și dezvoltare, esențiale pentru a recupera decalajul.
În paralel cu eforturile de deblocare a ROMARM, Ministerul Economiei a reluat efectuarea plăților prin programul „Nucleu”, destinat menținerii capacităților de producție din industria de apărare. Acest program este crucial pentru asigurarea salariilor angajaților din fabricile de profil, care, conform declarațiilor ministrului, au suferit întârzieri considerabile. „Tocmai le-am mai trimis o adresă pentru a se asigura că nu mai există întârzieri suplimentare în alocarea sumelor din Nucleu, fiindcă oamenii sunt foarte importanți și chiar au nevoie să își primească salariile, după atâta timp”, a adăugat Darău.
Un expert în politici de apărare, profesorul Andrei Popescu de la Universitatea Națională de Apărare „Carol I”, a comentat că „această deblocare este un semnal pozitiv, dar provocările rămân. Modernizarea necesită nu doar fonduri, ci și o viziune strategică pe termen lung și o reformă structurală a managementului”. El a evidențiat că, deși România a alocat 2,5% din PIB pentru apărare în 2024, conform angajamentelor NATO, o parte semnificativă din aceste fonduri a fost direcționată către achiziții externe, în detrimentul dezvoltării capacităților interne.
Miza principală a Programului SAFE și a viitoarelor programe de înzestrare depășește simpla atragere de fonduri, așa cum a subliniat ministrul Economiei. „Nu ne dorim doar finanțare și liste de cumpărături, ci o transformare profundă și reală a industriei de apărare. Urmărim cu consecvență reindustrializarea, modernizarea, retehnologizarea și creșterea competitivității României la nivel internațional”, a transmis Irineu Darău. Această strategie vizează nu doar producția de muniții, ci și dezvoltarea de tehnologii avansate, cum ar fi dronele militare sau sistemele de apărare cibernetică, domenii în care România are potențial de creștere, conform unui raport al Institutului Național de Statistică (INS) din 2025 privind inovația în industrie.
De ce contează Deblocarea situației financiare a ROMARM este vitală pentru securitatea și economia națională. Aceasta permite României să își consolideze capacitatea de producție militară, reducând dependența de importuri și contribuind la obiectivele NATO și UE. Accesul la fondurile SAFE va stimula investițiile, va crea noi locuri de muncă în fabricile de armament din țară și va revitaliza un sector industrial strategic. Pe termen lung, o industrie de apărare robustă contribuie la stabilitatea regională și la creșterea influenței României pe scena internațională, transformând-o dintr-un simplu beneficiar într-un furnizor de securitate.
În perioada următoare, Adunarea Generală a Acționarilor ROMARM va trebui să aprobe situațiile financiare, un pas formal, dar esențial pentru accesarea fondurilor. Ministerul Economiei va continua să monitorizeze plățile prin programul „Nucleu” și va elabora strategii concrete pentru atragerea finanțărilor europene și naționale. De asemenea, se anticipează o analiză aprofundată a necesarului de investiții în modernizarea liniilor de producție și în dezvoltarea resurselor umane calificate.
Rămâne de văzut cât de rapid se vor traduce aceste măsuri administrative în rezultate concrete pe teren și cât de eficient va reuși ROMARM să se impună ca un jucător relevant în piața europeană de apărare, având în vedere concurența acerbă și cerințele tehnologice în continuă evoluție.