Scăderea comunității românești, analizată de presa spaniolă
Românii părăsesc reprezintă subiectul principal al acestui articol. Comunitatea românească din Spania, a doua cea mai numeroasă diasporă din țară, este pe cale să se diminueze semnificativ, un fenomen demografic surprinzător care a atras atenția publicației spaniole El País. Articolul, intitulat „Comunitatea română din Spania este pe cale să se epuizeze”, subliniază că numărul românilor rezidenți în Spania a scăzut cu aproape o treime din 2012, ajungând de la un vârf de aproape 897.203 de persoane la 609.270 la 1 ianuarie 2025, conform datelor definitive ale Institutului Național de Statistică (INE) din Spania. Această reducere de 32% este considerată o tendință accelerată de factori precum lipsa locuințelor și impactul pandemiei de COVID-19 asupra economiei spaniole.
Potrivit datelor provizorii ale INE, tendința continuă: aproximativ 29.600 de cetățeni români au părăsit Spania între începutul lunii ianuarie 2025 și 1 aprilie a acestui an. În ciuda acestei scăderi, românii reprezintă încă 8,8% dintre cetățenii născuți în străinătate care locuiesc în Spania, situându-se pe locul doi după comunitatea marocană, care reprezintă 14%. Datele mai puțin recente de la echivalentul românesc al biroului spaniol de statistică (probabil Institutul Național de Statistică din România) arată că 47.044 de cetățeni români s-au întors din Spania în 2024, adăugându-se celor 51.316 care au revenit în țară în anul precedent. Acest fenomen de reîntoarcere sau de relocare în alte țări europene este descris de experți ca având un impact economic major asupra pieței muncii din Spania.
Sociologul Dumitru Sandu de la Universitatea din București a explicat pentru El País că „declinul economic din Spania din cauza pandemiei – Spania fiind țara OCDE cu cea mai mare scădere a PIB-ului în 2020 din cauza loviturii aduse sectorului turistic – a accentuat o tendință de reimigrare în rândul unor români”. Sandu a subliniat, de asemenea, că creșterea salariilor și a beneficiilor sociale în România au reprezentat factori importanți care au încurajat revenirea conaționalilor în țară. Pe lângă reîntoarcerea acasă, unii români au optat să se mute în alte țări din Europa de Nord, atrași de „beneficiile familiale pentru copii și locuințe, precum și de salariile mai mari”, conform expertului în fenomenele migrației. Acesta anticipează că plecarea lor va fi o „lovitură puternică pentru economia spaniolă”, care „va pierde lucrători valoroși, atât calificați, cât și necalificați”.
Această tendință descendentă a numărului de rezidenți români în Spania, deși acum mai treptată, este confirmată și de alte indicii. De exemplu, numărul cererilor de ajutor familial depuse la Ministerul Muncii din România de către familii originare din Spania a fost de aproape 10.000 anul trecut. Un sondaj realizat în 2023 de Cult Market Research a relevat că 59% dintre românii care locuiesc în Spania și-au exprimat dorința de a se întoarce în România, un procent cu 11 puncte procentuale mai mare decât în cazul românilor din Italia și Germania, indicând o preferință clară pentru repatriere din Spania. Această cifră subliniază o schimbare de percepție și priorități în rândul diasporei românești din Spania, care, în trecut, era adesea percepută ca o comunitate stabilă, cu rădăcini adânci pe teritoriul iberic.
Contextul istoric al migrației românești în Spania este esențial pentru înțelegerea fenomenului actual. După aderarea României la Uniunea Europeană în 2007, Spania a devenit o destinație atractivă pentru sute de mii de români, în special datorită proximității culturale, lingvistice și a oportunităților economice oferite de boom-ul imobiliar și agricol de la începutul anilor 2000. Românii au contribuit semnificativ la forța de muncă spaniolă, ocupând adesea poziții în agricultură, construcții, servicii și îngrijirea persoanelor vârstnice. Faptul că Spania a fost printre primele țări care au deschis piața muncii pentru cetățenii români a consolidat această legătură. Comparativ cu alte țări europene, cum ar fi Germania sau Regatul Unit, unde integrarea lingvistică poate fi mai dificilă, Spania a oferit un mediu mai accesibil.
De ce contează Acest exod al românilor din Spania are implicații majore atât pentru România, cât și pentru Spania. Pentru Spania, pierderea unei forțe de muncă semnificative, atât calificate, cât și necalificate, va agrava deficitul de personal în sectoare cheie, punând presiune pe sistemele de pensii și pe creșterea economică. Pentru România, reîntoarcerea a zeci de mii de cetățeni poate aduce un impuls demografic și economic, dar necesită politici de integrare eficiente pentru a valorifica experiența și capitalul acumulat în străinătate. Este crucial ca autoritățile române să creeze condiții favorabile pentru reintegrarea lor pe piața muncii și în societate, pentru a preveni o nouă migrație către alte țări.
În concluzie, fenomenul de reimigrare a românilor din Spania, deși a fost anticipat de unii experți, a căpătat o amploare neașteptată. Rămâne de văzut dacă această tendință va continua să se accentueze sau dacă se va stabiliza. Guvernele ambelor țări vor trebui să monitorizeze îndeaproape evoluțiile și să adapteze politicile publice pentru a gestiona impactul demografic și economic. Întrebările persistă cu privire la capacitatea României de a absorbi această forță de muncă reîntoarsă și la modul în care Spania va compensa pierderea acestei comunități vitale.
Viitorul relațiilor bilaterale și al pieței muncii europene va fi influențat de modul în care aceste provocări vor fi abordate.