Poziție comună pentru adaptarea regulilor europene
România și Slovacia au transmis joi, 18 iunie 2026, o poziție comună către Comisia Europeană, solicitând o flexibilitate sporită în gestionarea populațiilor de urs brun și adaptarea regulilor europene la realitățile din teren. Inițiativa, anunțată printr-un comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, va fi discutată la viitoarea reuniune a Consiliului Agricultură și Pescuit (AGRIFISH). „Conservarea biodiversității și protejarea oamenilor trebuie să meargă mână în mână”, a declarat viceprim-ministrul și ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, subliniind necesitatea unor instrumente de management adaptate realității.
Cele două state membre ale Uniunii Europene dețin împreună peste 50% din populația de urs brun a UE, suportând, conform comunicatului, cea mai mare parte a costurilor și responsabilităților asociate conservării acestei specii. Datele transmise Comisiei Europene indică o creștere constantă a numărului de urși în ultimii ani, cu efecte resimțite tot mai acut de comunitățile locale. Printre acestea se numără riscuri sporite pentru siguranța cetățenilor și pagube semnificative produse în agricultură și zootehnie, aspecte care generează o presiune crescută asupra zonelor rurale.
În documentul comun, România și Slovacia solicită clarificări esențiale privind aplicarea Directivei Habitate în cazul marilor carnivore care se află deja într-o stare favorabilă de conservare. Această cerere vizează, în special, recunoașterea controlului științific al densității populației ca un instrument legitim de management. Mai mult, cele două țări cer analizarea posibilității introducerii unui regim de gestionare mai flexibil, similar celui adoptat recent la nivel european pentru populațiile de lup, care a permis o intervenție mai adaptată la specificul local.
Ministrul Tánczos Barna a reiterat că succesul conservării biodiversității nu poate fi măsurat exclusiv prin numărul de exemplare, ci trebuie să includă și impactul asupra vieții umane și economiei locale. „Atunci când comunitățile locale, fermierii și cetățenii suportă costuri și riscuri tot mai mari, este nevoie de instrumente de management adaptate realității din teren”, a adăugat oficialul român. Această perspectivă subliniază o schimbare de paradigmă, de la o abordare strict protecționistă la una care integrează și aspectele socio-economice și de siguranță publică. Potrivit Eurostat, în 2023, pagubele provocate de animale sălbatice în sectorul agricol din România au depășit 5 milioane de euro, o creștere de 15% față de anul precedent.
Contextul european arată că Directiva Habitate (Directiva 92/43/CEE), adoptată în 1992, clasifică ursul brun (Ursus arctos) ca specie strict protejată în Anexa IV, ceea ce impune măsuri stricte de conservare. Totuși, în ultimii ani, mai multe state membre, inclusiv Franța și Italia, au semnalat provocări similare legate de creșterea populațiilor de mari carnivore și impactul acestora. Decizia Comisiei Europene din 2022 de a modifica statutul de protecție al lupului (Canis lupus) din Anexa IV în Anexa V în anumite regiuni, permițând o gestionare mai activă, a creat un precedent pe care România și Slovacia doresc să-l aplice și pentru ursul brun.
Deși ambele țări subliniază angajamentul pentru conservarea speciei, ele argumentează că o populație viabilă nu înseamnă neapărat o populație în creștere necontrolată, care generează conflicte cu oamenii. Surse citate de HotNews.ro în 2025 indicau că România ar fi găzduit aproximativ 7.500-8.000 de exemplare de urs brun, în timp ce estimările anterioare din 2018 ale Ministerului Mediului vorbeau de circa 6.000-6.400 de urși, confirmând o tendință de creștere. Această densitate, considerată de specialiști printre cele mai mari din Europa, pune o presiune considerabilă asupra habitatelor naturale și a zonelor adiacente locuite.
Ministerul Agriculturii a reafirmat angajamentul de a continua demersurile la nivel european pentru a susține măsuri care să permită menținerea unui echilibru delicat între conservarea biodiversității, siguranța populației și protejarea activităților economice din mediul rural. Această abordare echilibrată este esențială pentru a asigura acceptarea socială a măsurilor de conservare pe termen lung și pentru a preveni escaladarea conflictelor om-animal, care adesea duc la măsuri extreme sau la o reticență crescută a comunităților locale față de eforturile de protecție a naturii.
De ce contează Această inițiativă comună este crucială pentru România, care se confruntă cu un număr tot mai mare de incidente implicând urși, de la atacuri asupra oamenilor la pagube materiale extinse în gospodării și ferme. O flexibilizare a Directivei Habitate ar permite autorităților române să implementeze măsuri de gestionare mai eficiente, precum relocări controlate sau cote de extracție, bazate pe studii științifice solide. Aceasta ar reduce presiunea asupra comunităților locale, ar spori siguranța publică și ar diminua pierderile economice, contribuind la o coexistență mai armonioasă între om și natură, vitală pentru dezvoltarea durabilă a zonelor rurale.
În perspectivă, discuțiile din cadrul Consiliului AGRIFISH vor fi decisive pentru a stabili dacă Comisia Europeană este dispusă să reevalueze statutul de protecție al ursului brun, similar cu abordarea adoptată pentru lup. Rămâne de văzut dacă argumentele României și Slovaciei, susținute de date concrete privind creșterea populației și impactul asupra comunităților, vor convinge celelalte state membre și Comisia să propună modificări legislative. Este posibil ca un studiu de impact la nivel european să fie solicitat pentru a fundamenta o decizie, iar presiunea publică și a organizațiilor de mediu va juca, de asemenea, un rol important în modelarea viitoarelor politici de conservare a marilor carnivore.
Dialogul continuu și găsirea unor soluții pragmatice sunt esențiale pentru a gestiona provocările complexe ale biodiversității într-o Europă dens populată.