Delapidare de 100 milioane USD de la Banca de Economii
Judecătorii din Chișinău au emis, joi, 18 iunie 2026, un nou mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile, în lipsă, pe numele oligarhului fugar Ilan Șor. Decizia vizează dosarul complex de delapidare a aproximativ 100 de milioane de dolari de la Banca de Economii din Moldova (BEM), așa cum a anunțat Procuratura Anticorupție a Republicii Moldova. Această măsură subliniază eforturile continue ale justiției moldovenești de a-l aduce pe Șor în fața legii, în ciuda faptului că acesta se sustrage urmăririi penale.
Potrivit procurorilor, Ilan Șor este acuzat de rolul de organizator, instigator și coautor al infracțiunii de delapidare a averii străine, săvârșită în cadrul unui grup criminal organizat și în proporții deosebit de mari, după cum relatează NewMaker și Deschide.md, citate de Agerpres. „Acest dosar reprezintă o piatră de temelie în lupta noastră împotriva corupției sistemice și a furtului banilor publici, un fenomen care a subminat încrederea cetățenilor în instituțiile statului”, a declarat un purtător de cuvânt al Procuraturii Anticorupție, subliniind importanța recuperării prejudiciului și tragerii la răspundere a celor implicați.
Actul de acuzare detaliază că, în perioada iulie 2013 - septembrie 2014, Ilan Șor, în calitatea sa de președinte al Consiliului de Administrație al SA „Banca de Economii”, ar fi organizat și coordonat un grup criminal. Scopul acestui grup a fost elaborarea și implementarea unei scheme complexe de delapidare a sumei de 100 de milioane de dolari din activele băncii. Această perioadă coincide cu o criză majoră în sistemul bancar moldovenesc, cunoscută sub numele de „furtul miliardului”, care a avut un impact devastator asupra economiei naționale.
Procurorii susțin că Șor ar fi controlat de facto, prin intermediul unor persoane interpuse, mai multe instituții financiar-bancare. Prin această rețea, el ar fi asigurat adoptarea unor decizii cu caracter administrativ, juridic și economico-financiar, toate necesare pentru realizarea planului infracțional. Schema ar fi creat condiții pentru transferarea și utilizarea frauduloasă a mijloacelor financiare ale SA „Banca de Economii” în interesul grupului criminal organizat, inclusiv prin utilizarea unor documente false, fapt ce denotă o planificare meticuloasă și un nivel înalt de sofisticare a operațiunilor ilicite.
Această nouă măsură de arestare nu este singulară. Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a mai emis, pe 24 aprilie 2026, un mandat de arest preventiv pentru 30 de zile pe numele lui Ilan Șor în dosarul ALDE, în care oligarhul fugar este acuzat de finanțarea ilegală a unor partide politice. Aceste acuzații multiple evidențiază un model de comportament infracțional extins, care a vizat atât sistemul bancar, cât și integritatea procesului politic din Republica Moldova. Autoritățile moldovenești au expediat în Federația Rusă – unde Șor s-ar ascunde de justiție – o cerere de asistență juridică internațională pentru a-i fi adusă la cunoștință învinuirea formulată în dosarul ALDE, conform NewsMaker. Această solicitare subliniază dificultățile colaborării judiciare transfrontaliere, mai ales în cazul persoanelor cu influență politică și economică.
În cadrul aceleiași cauze penale privind delapidarea de la BEM, în ianuarie 2024, președintele interimar al băncii la acea vreme a fost condamnat la 10 ani de închisoare. În prezent, cauza se află pe rolul Curții de Apel Centru (Chișinău), iar decizia finală este așteptată să fie pronunțată pe 8 iulie 2026. Acest aspect demonstrează că nu este un caz izolat, ci o vastă rețea infracțională, unde responsabilitatea este distribuită pe mai multe niveluri ierarhice. Comparația cu alte cazuri de fraudă bancară din Europa de Est, precum cel din Ucraina cu PrivatBank în 2016, unde s-au delapidat miliarde de dolari, arată o vulnerabilitate sistemică a sectorului financiar în regiune, adesea exploatată de interese oligarhice.
**De ce contează** Acest nou mandat de arestare pe numele lui Ilan Șor este crucial pentru credibilitatea justiției moldovenești și pentru eforturile de combatere a corupției sistemice. El reconfirmă angajamentul Republicii Moldova de a lupta împotriva impunității, chiar și în cazul figurilor politice și economice influente. Recuperarea sumelor delapidate ar putea contribui semnificativ la stabilitatea economică a țării și la restabilirea încrederii publice în instituțiile statului. Pentru cetățenii moldoveni, este un semnal că statul este capabil să acționeze împotriva celor care au prejudiciat interesele naționale, chiar dacă procesul este anevoios și de lungă durată.
Următoarele etape ale procesului judiciar vor fi decisive. Așteptarea unei decizii finale de la Curtea de Apel Centru pe 8 iulie 2026, în cazul președintelui interimar al BEM, va oferi claritate suplimentară asupra modului în care justiția moldovenească abordează cazurile de corupție la nivel înalt. De asemenea, succesul cererii de asistență juridică internațională către Federația Rusă va fi un test important al cooperării judiciare internaționale în contextul politic actual.
Rămâne de văzut dacă autoritățile ruse vor răspunde solicitării și dacă Ilan Șor va fi, în cele din urmă, extrădat pentru a răspunde acuzațiilor în Republica Moldova, un pas esențial pentru închiderea acestui capitol dureros din istoria recentă a țării.