Curtea de Apel Paris decide extrădarea lui Paul de România

Curtea de Apel din Paris a dispus, joi, 18 iunie 2026, predarea imediată către autoritățile române a lui Paul de România, condamnat definitiv în țară în dosarul „Ferma Regală Băneasa”. Decizia, care marchează un moment semnificativ după aproape șase ani de la fuga sa, nu este însă definitivă și poate fi contestată în termen de cinci zile, potrivit unui comunicat al Ministerului Justiției din România.

„Astăzi, 18 iunie a.c., Curtea de Apel Paris a dispus predarea imediată către autoritățile române a lui Paul de România, în cadrul procedurii judiciare desfășurate în baza cooperării dintre autoritățile competente din România și Franța”, a transmis Ministerul Justiției, subliniind că hotărârea restabilește și supravegherea judiciară a lui Paul de România. Această decizie este considerată de autoritățile române drept „un succes al cooperării judiciare eficiente dintre România și Franța”, confirmând angajamentul comun pentru aplicarea principiilor statului de drept și respectarea obligațiilor europene.

Dosarul „Ferma Regală Băneasa” a reprezentat o cauză de amploare în România. În anul 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat definitiv pe Paul al României la o pedeapsă de trei ani și patru luni de închisoare cu executare pentru trafic de influență și complicitate. Acuzațiile procurorilor vizau o colaborare, între anii 2006 și 2013, cu un grup infracțional organizat pentru a revendica ilegal bunuri imobiliare, printre care și Ferma Regală Băneasa, pe care le solicita în calitate de pretins moștenitor al familiei regale. Prejudiciul estimat adus statului român prin aceste fapte se ridică la aproximativ 145 de milioane de euro, sumă care a generat un impact semnificativ asupra bugetului de stat și a proprietății publice.

Paul de România a fugit din țară în decembrie 2020, chiar înainte de pronunțarea sentinței definitive, fiind dat în urmărire internațională. De atunci, parcursul său judiciar în Franța și Malta a fost marcat de numeroase decizii contradictorii. A fost prins la Paris pe 27 iunie 2022, prezentând un pașaport britanic, dar a fost eliberat din închisoare în septembrie 2022 de Curtea de Apel Paris și plasat sub control judiciar. În noiembrie 2023, Camera de extrădări din Paris a refuzat inițial predarea sa, invocând un „risc real de încălcare a drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene” – un argument frecvent întâlnit în cazurile de extrădare din statele vest-europene către cele estice, ce ridică întrebări despre percepția sistemului judiciar românesc în UE. Această poziție a generat frustrare la București și a alimentat dezbateri privind eficiența mandatului european de arestare.

În aprilie 2024, Paul al României a fost localizat în Malta, unde participa la o ceremonie oficială. Autoritățile române au solicitat din nou extrădarea, însă instanțele malteze au respins și ele cererea. Pe 30 ianuarie 2025, Bucureștiul a emis un nou mandat european de arestare, în baza căruia Paul al României a fost reținut la domiciliul său din Paris pe 7 aprilie 2025 și încarcerat. Surprinzător, pe 16 aprilie 2025, Curtea de Apel din Paris a dispus din nou punerea sa în libertate sub control judiciar, iar în iulie 2025, autoritățile franceze au respins, încă o dată, cererea de extrădare. Această serie de decizii alternative demonstrează complexitatea juridică și politică a cazului, precum și reticența inițială a Franței de a preda o persoană condamnată în România, invocând motive legate de drepturile fundamentale. Situația a fost similară și în alte cazuri de fugari români condamnați, precum Alina Bica sau Elena Udrea, care au căutat refugiu în țări precum Costa Rica sau Marea Britanie, evidențiind provocările cooperării judiciare transfrontaliere și necesitatea armonizării legislațiilor și practicilor.

Decizia actuală a Curții de Apel Paris, deși nu definitivă, reprezintă o schimbare semnificativă de abordare, punând capăt unei proceduri judiciare care s-a desfășurat pe parcursul ultimilor trei ani. Autoritățile române, prin Ministerul Justiției, au declarat că vor continua să urmărească desfășurarea procedurilor și vor informa publicul despre orice evoluție relevantă a cauzei. Faptul că instanța franceză a revizuit deciziile anterioare poate indica o reevaluare a condițiilor din sistemul penitenciar românesc sau o mai bună comunicare între sistemele judiciare ale celor două state membre UE, eliminând sau atenuând presupusele „riscuri de încălcare a drepturilor fundamentale” invocate anterior.

De ce contează Acest caz este emblematic pentru lupta României împotriva corupției la nivel înalt și pentru eforturile de recuperare a prejudiciilor. Extrădarea lui Paul de România ar consolida credibilitatea sistemului judiciar românesc și ar trimite un mesaj puternic că fugarii nu pot evita justiția la nesfârșit, indiferent de statutul lor. De asemenea, ar sublinia importanța cooperării judiciare europene și ar putea deschide calea pentru extrădarea altor persoane condamnate care se sustrag executării pedepselor în străinătate, contribuind la restabilirea încrederii publice în capacitatea statului de a aplica legea. Prejudiciul de 145 de milioane de euro este o sumă considerabilă, echivalentă, de exemplu, cu bugetul anual al unui oraș de talie medie din România, iar recuperarea sa ar avea un impact economic direct.

Următorul pas în acest proces este contestarea deciziei Curții de Apel Paris, un drept de care Paul de România, aflat sub control judiciar, va beneficia probabil. Dacă decizia devine definitivă, procedurile de predare către autoritățile române vor fi demarate. În cazul în care contestația va fi admisă, procesul de extrădare ar putea fi prelungit sau chiar blocat din nou, ceea ce ar readuce cazul într-un punct de incertitudine, similar cu situațiile anterioare. Viitorul acestui dosar va depinde de interpretarea legii și de argumentele prezentate în fața instanțelor superioare franceze, dar și de capacitatea României de a demonstra că respectă pe deplin standardele europene privind drepturile deținuților.

Până la o decizie finală, Paul de România rămâne sub supraveghere judiciară, iar autoritățile române își mențin angajamentul de a monitoriza evoluția cazului.