Liberalii cer demisia premierului desemnat și reînceperea consultărilor
Partidul Național Liberal (PNL) a decis, în urma unei ședințe tensionate a Biroului Politic Național (BPN) desfășurate joi, 18 iunie 2026, să nu susțină Guvernul condus de premierul desemnat Adrian Veștea. Cu 41 de voturi pentru, 13 împotrivă și 2 abțineri, BPN a mandatat parlamentarii liberali să nu acorde votul de încredere Cabinetului Veștea. Mai mult, printr-o moțiune separată, adoptată cu 39 de voturi pentru, 8 împotrivă și 5 abțineri, PNL i-a cerut lui Adrian Veștea să își depună mandatul de premier desemnat până vineri dimineață la ora 10:00, avertizând că în caz contrar se va situa în afara partidului. Decizia vine în contextul unei rupturi profunde în interiorul PNL, Adrian Veștea refuzând să se conformeze și declarând că va merge mai departe cu mandatul încredințat de președintele Nicușor Dan.
Președintele PNL, Ilie Bolojan, a calificat decizia președintelui Nicușor Dan de a-l desemna pe Adrian Veștea drept un „gest ostil” la adresa partidului, subliniind că nici el, nici secretarul general al PNL nu au fost informați în prealabil. Bolojan a asociat această mișcare politică cu tensiunile generate de căderea precedentului guvern și a interpretat-o ca o acțiune în beneficiul PSD, menită să slăbească poziția liberalilor. El a reamintit că PNL adoptase deja trei decizii ferme de a nu mai intra într-o coaliție de guvernare cu PSD, decizii reconfirmate în ședința BPN cu 39 de voturi pentru, 10 împotrivă și 5 abțineri, înainte de votul final privind susținerea lui Veștea.
Adrian Veștea, pe de altă parte, a declarat public că nu își va depune mandatul, justificând că a acceptat această responsabilitate cu bună-credință și că România are nevoie urgentă de stabilitate și un guvern funcțional. El a menționat la Digi24 că președintele Nicușor Dan i-a cerut să păstreze confidențialitatea discuțiilor premergătoare nominalizării sale, motiv pentru care nici măcar soția sa nu a aflat decât cu zece minute înainte de anunțul public. Veștea a susținut că majoritatea parlamentară necesară pentru învestirea guvernului său, estimată la minim 233 de voturi, a fost evaluată de președintele Nicușor Dan și Eugen Tomac, care l-ar fi asigurat de această bază de voturi. Declarația sa anterioară la România TV, în care își exprima așteptarea unei „unanimități” în PNL pentru intrarea la guvernare, a fost întâmpinată cu scepticism și ironii în rândul membrilor partidului și al comentatorilor politici.
În timpul ședinței BPN, discuțiile au fost aprinse și au scos la iveală diviziunile profunde din PNL. Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov și un lider al taberei anti-Bolojan, l-a atacat dur pe Ilie Bolojan, acuzându-l că singura problemă reală este că el, Bolojan, nu este prim-ministru. Thuma a criticat faptul că Guvernul Ilie Bolojan ar fi fost format cu oameni din afara PNL, precum Reper sau USR, și a reproșat lui Bolojan că voturile PSD au fost bune când a fost votat președinte al Senatului sau premier. De asemenea, Thuma a subliniat cifre economice negative, precum o inflație de 10,9% (în 2025, conform datelor anterioare, deși contextul exact al anului nu este clar specificat în surse, se subînțelege din discuție că se referă la perioada recentă), 9 luni de scădere a consumului și 3 trimestre de deficit, argumentând că România are nevoie de un guvern stabil.
Pe de altă parte, susținătorii lui Bolojan, precum Raluca Turcan și Robert Sighiartău, au acuzat o tentativă de scindare a PNL și o lipsă de loialitate din partea lui Adrian Veștea. Raluca Turcan a sugerat că nominalizarea lui Veștea este un „plan B” al președintelui României pentru a scinda PNL și a reface coaliția fără Bolojan, calificându-l pe Veștea drept „în afara partidului” dacă nu își depune mandatul. Robert Sighiartău a criticat președintele Nicușor Dan, despre care a spus că ar trebui să fie recunoscător PNL pentru sprijinul în campaniile electorale, și a subliniat că PNL trebuie să-și țină promisiunile față de alegători și să nu construiască pe „trădare” și „neloialitate”.
Organizațiile județene ale PNL au exprimat poziții clare. PNL Cluj, prin Daniel Buda și Mircea Abrudean, a votat în unanimitate împotriva susținerii unui guvern cu PSD și implicit a lui Veștea. PNL Maramureș, prin Ionel Bogdan, și PNL Satu Mare, prin Adrian Cozma, au anunțat de asemenea că nu vor susține guvernul Veștea, majoritatea membrilor Biroului Politic Județean Satu Mare votând împotrivă cu un singur vot diferență. Printre puținii care și-au exprimat public susținerea pentru Veștea, înaintea ședinței, se numără Hubert Thuma și Cătălin Predoiu, ambii cunoscuți pentru pozițiile lor pro-PSD din cadrul PNL. Deputata Alina Gorghiu a susținut că a primit mandat de la primarii liberali din Argeș pentru a-l susține pe Veștea, în contrast cu senatorul Mihai Coteț, care și-a anunțat susținerea pentru Ilie Bolojan.
Ciprian Ciucu, prim-vicepreședinte PNL și un susținător vocal al lui Bolojan, a acuzat o „tentativă de puci” la adresa PNL, chiar dacă nu a putut participa la ședință fiind plecat din țară. Ludovic Orban, fost președinte PNL, a avertizat că partidul are de ales „între a fi și a nu mai fi”, criticând dur pe cei care ar preda partidul „armatei de ocupație compusă din indivizi ca Thuma, Predoiu, Bogdan, pilotați de PSD și de servicii”, afirmând că nu ar avea ce căuta într-un „partid breloc al PSD”.
**De ce contează**
Această criză politică este crucială pentru stabilitatea României și pentru viitorul PNL. Refuzul PNL de a susține Guvernul Veștea, combinat cu refuzul lui Veștea de a-și depune mandatul, aruncă țara într-un blocaj instituțional. Implicațiile sunt semnificative: prelungirea incertitudinii politice poate afecta încrederea investitorilor, implementarea reformelor necesare prin PNRR și capacitatea României de a gestiona provocările economice și sociale. Pentru PNL, decizia reprezintă o încercare de a-și redefini identitatea și de a se delimita de PSD, după o perioadă de coaliție considerată nefavorabilă de o parte a conducerii. Eșecul învestirii Guvernului Veștea ar putea deschide calea către anticipate, o perspectivă ce ar putea reconfigura dramatic peisajul politic, cu riscul creșterii influenței unor partide extremiste precum AUR, care, conform unor analiști, ar putea ajunge la 40% din voturi în cazul unor alegeri anticipate.
În concluzie, situația actuală este una fără precedent în istoria recentă a PNL. Decizia de a nu susține un premier desemnat din propriile rânduri, alături de amenințarea cu excluderea din partid a celor care nu se conformează, indică o luptă acerbă pentru putere și direcție. Rămâne de văzut cum va reacționa președintele Nicușor Dan la refuzul lui Adrian Veștea de a demisiona și la poziția fermă a PNL. Scenariile posibile includ o nouă rundă de consultări, o altă nominalizare sau, în cel mai extrem caz, declanșarea alegerilor anticipate. Unii analiști sugerează că președintele ar putea să-l propună pe Ilie Bolojan, forțând PSD să-l voteze pentru a evita anticipatele.
Indiferent de deznodământ, această criză va lăsa urme adânci în politica românească și va testa rezistența instituțiilor democratice în fața unor interese politice divergente.