Senatul modifică Codul penal: Pedepse mai dure pentru exploatarea sexuală online

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 5 minute

Pe scurt

Senatul a adoptat modificări la Codul penal pentru a combate mai eficient exploatarea sexuală online a copiilor, înlocuind termenul de "pornografie infantilă" cu "materiale ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor" și majorând pedepsele. Legea incriminează explicit grooming-ul și include referiri la utilizarea inteligenței artificiale în comiterea acestor infracțiuni, vizând o aliniere la standardele internaționale și la provocările tehnologice actuale. Proiectul va merge la Camera Deputaților pentru votul final, reprezentând un pas esențial în protejarea minorilor în mediul online.

EN

Brief

The Romanian Senate has approved amendments to the Criminal Code to more effectively combat online child sexual exploitation, replacing "child pornography" with "materials containing child sexual abuse" and increasing penalties. The law explicitly criminalizes grooming and includes references to the use of artificial intelligence in committing these offenses, aiming to align with international standards and current technological challenges. The bill will now go to the Chamber of Deputies for a final vote, marking a crucial step in protecting minors online.

Senatul modifică Codul penal: Pedepse mai dure pentru exploatarea sexuală online
Sursa foto: stirileprotv.ro

Protecția copiilor, prioritate legislativă majoră

Senatul României a adoptat miercuri, 17 iunie 2026, un proiect legislativ crucial care vizează modificarea Codului penal, introducând măsuri mai stricte împotriva exploatării sexuale online a copiilor. Această reformă legislativă, salutată de Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru combaterea traficului de persoane, reprezintă un "pas esențial în consolidarea cadrului legal național pentru prevenirea și combaterea exploatării sexuale online a copiilor", aliniindu-se la standardele internaționale și la provocările mediului digital în continuă evoluție. "Copiii noștri nu sunt o marfă ce poate fi exploatată pentru profit! Este datoria noastră să-i protejăm!", se arată în comunicatul Comisiei, subliniind urgența și importanța demersului.

Una dintre cele mai semnificative modificări aduse este înlocuirea sintagmei "pornografie infantilă" cu "materiale ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor". Inițiatorii proiectului au explicat că această schimbare de terminologie nu este doar una semantică, ci subliniază că "nu este vorba despre conținut obscen, ci despre dovezi ale unor infracțiuni grave", reorientând discursul public și juridic către gravitatea actelor de abuz. Această abordare plasează explicit copilul în centrul protecției, așa cum menționează Comisia specială, oferind o bază mai solidă pentru acțiunile legale împotriva infractorilor.

Proiectul legislativ stabilește noi limite de pedeapsă, semnificativ majorate pentru diverse forme de exploatare. Astfel, "producerea materialelor ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor", considerată cea mai gravă formă de infracțiune, va fi sancționată cu închisoare de la 5 la 12 ani. Promovarea sau expunerea acestor materiale se pedepsește cu închisoare de la 3 până la 10 ani. Pentru faptele de procurare, deținere, stocare, distribuire sau punere la dispoziție a unor astfel de materiale, pedepsele variază între 2 și 7 ani de închisoare. De asemenea, sunt majorate pedepsele pentru accesarea materialelor, de la 1-3 ani la 1-5 ani de închisoare, și pentru participarea la spectacole cu astfel de conținut, de la 1-5 ani la 2-7 ani.

O altă noutate legislativă de impact o reprezintă incriminarea explicită a faptelor de grooming, inclusiv în situațiile în care făptuitorul este minor. Această prevedere este crucială, având în vedere complexitatea fenomenului de ademenire online a copiilor. Mai mult, legea introduce pentru prima dată referiri explicite la utilizarea inteligenței artificiale (AI) în generarea sau manipularea unor materiale care conțin abuzuri sexuale asupra minorilor. Această adaptare la noile riscuri generate de evoluțiile tehnologice este vitală într-un context în care AI-ul poate fi folosit pentru a crea conținut fals, dar extrem de convingător, complicând eforturile de identificare și combatere a abuzurilor. Potrivit unui raport Eurostat din 2023, numărul sesizărilor privind infracțiunile cibernetice împotriva copiilor a crescut cu 35% în ultimii cinci ani la nivelul Uniunii Europene, subliniind necesitatea unor legislații adaptate.

Această inițiativă legislativă răspunde unei nevoi acute de a moderniza legislația românească în fața unui fenomen în creștere. Potrivit datelor Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) din 2024, cazurile de exploatare sexuală online a minorilor au înregistrat o creștere de 20% față de anul precedent, cu o pondere semnificativă a victimelor sub 14 ani. În comparație cu alte țări europene, România se aliniază astfel la eforturile de combatere a acestui fenomen, țări precum Germania și Franța având deja legislații care includ pedepse severe și referiri la utilizarea tehnologiei avansate în infracțiunile de acest gen încă din 2022. Experții în drept penal, precum profesorul universitar Mihai Popescu de la Facultatea de Drept din București, consideră că aceste modificări sunt "absolut necesare pentru a descuraja infractorii și a oferi instrumente eficiente autorităților, punând accent pe prevenție și pe protecția victimei".

Parcursul legislativ al proiectului continuă, acesta fiind transmis către Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională. Așteptările sunt ca proiectul să fie adoptat rapid și de Camera Deputaților, având în vedere consensul politic și social asupra importanței protejării minorilor. Implementarea eficientă a acestor noi prevederi va depinde însă și de resursele alocate organelor de aplicare a legii, de pregătirea personalului și de cooperarea internațională în combaterea criminalității cibernetice.

De ce contează

Aceste modificări legislative sunt esențiale pentru siguranța copiilor din România în mediul digital. Prin incriminarea explicită a grooming-ului și prin recunoașterea rolului inteligenței artificiale în comiterea acestor infracțiuni, legea oferă instrumente mai puternice autorităților pentru a identifica, investiga și pedepsi abuzatorii. Majorarea pedepselor transmite un mesaj clar că statul român nu tolerează exploatarea minorilor. Pentru părinți și educatori, este un semnal că legislația se adaptează, dar și o reamintire a importanței educației digitale și a supravegherii atente a activității online a copiilor. În cele din urmă, aceste măsuri contribuie la crearea unui mediu online mai sigur pentru generațiile viitoare.

Urmează ca proiectul să fie dezbătut și votat în Camera Deputaților, unde se anticipează o adoptare rapidă, având în vedere urgența și consensul politic pe această temă. După promulgarea legii de către Președintele României și publicarea în Monitorul Oficial, noile prevederi vor intra în vigoare. Rămâne de văzut cum se va adapta sistemul judiciar și organele de aplicare a legii la noile provocări tehnologice, în special în ceea ce privește investigarea cazurilor care implică inteligența artificială și cooperarea cu platformele online.

De asemenea, este crucială dezvoltarea unor campanii de conștientizare publică pentru a informa părinții și copiii despre riscurile online și despre modalitățile de raportare a abuzurilor, pentru ca legea să-și atingă pe deplin scopul de protecție.