Criza severă afectează 53 de regiuni rusești
O companie petrolieră majoră din Rusia, Tatneft, a impus restricții semnificative asupra vânzărilor de benzină și motorină la stațiile sale din mai multe regiuni, inclusiv Celiabinsk, Samara, Nijni Novgorod, Kazan, Ceboksarî și Ulianovsk. Potrivit unui corespondent Interfax, șoferii de autoturisme pot achiziționa cel mult 30 de litri de benzină sau 60 de litri de motorină, în timp ce limita pentru camioane este de 300 de litri. Aceste măsuri, despre care compania a declarat că sunt „din motive tehnice”, au fost semnalate pentru prima dată de șoferi duminică, 14 iunie 2026, și subliniază o criză a combustibililor care se agravează în Federația Rusă.
Această criză, considerată de economistul Kirill Rodionov, citat de The Moscow Times, drept „cea mai severă criză din 2023”, a început în luna mai 2026. Ea este direct legată de intensificarea atacurilor cu drone ucrainene asupra instalațiilor petroliere și a infrastructurii energetice rusești. Situația este deosebit de gravă în Crimeea, anexată ilegal de Rusia, unde dronele au vizat cisterne de combustibili și camioane de aprovizionare, esențiale pentru peninsula și forțele armate ruse. Publicația 7x7 estima, pe 10 iunie 2026, că cel puțin 25 de regiuni din Rusia se confruntau deja cu probleme de aprovizionare.
Potrivit Reuters, citând patru surse din industrie, Rusia, pentru prima dată după o lungă perioadă, va începe să importe benzină pe cale maritimă pentru a face față deficitului. Această decizie reprezintă o situație umilitoare pentru Moscova, o țară care este, în mod tradițional, un exportator major de energie. Benzina va fi livrată într-unul dintre porturile din vestul Federației Ruse dintr-o țară asiatică, deși sursele nu au specificat exact care. Anul trecut, autoritățile ruse au luat în considerare achiziționarea de benzină din China, Singapore și Coreea de Sud, după o serie similară de atacuri asupra rafinăriilor.
Volumul rafinării petrolului în Rusia a scăzut drastic. Conform estimărilor Energy Intelligence, la începutul lunii iunie 2026, acesta a atins cel mai mic nivel din ultimii 21 de ani, sub 4 milioane de barili pe zi. De la începutul anului, atacurile cu drone au lovit rafinăriile de petrol de peste 40 de ori, scoțând din funcțiune aproximativ 30% din capacitatea totală de rafinare, echivalentul a 2,1 milioane de barili pe zi. Rosstat a raportat o scădere a producției de produse petroliere cu 9,2% în aprilie 2026 față de aprilie 2025. Mai mult, în luna mai 2026, utilizarea rafinăriilor a coborât la cel mai redus nivel din 2009, fiind cu 20% sub nivelurile de dinainte de conflict, conform estimărilor OilX.
Printre țintele recente ale atacurilor se numără marele complex de rafinare „Taneco” din Nijnekamsk și rafinăria din Moscova, situată în cartierul Kapotnia, la doar 15 kilometri de Kremlin. Aceasta din urmă asigura până la 40% din aprovizionarea cu combustibil a capitalei. Ambele rafinării și-au suspendat activitatea, alăturându-se altor șase care au fost parțial sau total scoase din funcțiune în luna mai 2026. În total, ucrainenii au atacat 30 de rafinării rusești de la începutul anului 2026, iar opt dintre cele mai mari zece rafinării au fost forțate să-și oprească producția, subliniază sursele.
Deficitul de combustibil, care a debutat în Crimeea, s-a extins rapid. La jumătatea lunii iunie 2026, acesta cuprindea 53 de entități administrative ale Federației Ruse, conform estimărilor The Bell. În 18 dintre aceste regiuni, vânzările sunt limitate la cel mult 50 de litri sau un rezervor plin, iar din 11 regiuni vin rapoarte privind lipsa totală de combustibil la o parte semnificativă a stațiilor de alimentare. Această situație contrastează puternic cu capacitatea Rusiei de a exporta combustibili, evidențiind vulnerabilitatea infrastructurii sale interne în fața conflictului.
În prezent, Moscova achiziționează activ benzină din Belarus; în perioada ianuarie–mai 2026, livrările de la două rafinării din Belarus au crescut de 13 ori, ajungând la 270 de mii de tone. Livrările de motorină s-au triplat, la 179 de mii de tone. De asemenea, oficialii ruși au solicitat benzină din Kazahstan, au declarat surse Reuters. Cu toate acestea, nici Belarus, nici Kazahstan nu dispun de capacități suficiente pentru a susține în mod semnificativ piața rusă a combustibililor pe termen lung, ceea ce face importurile maritime din Asia o necesitate.
De ce contează
Această criză a combustibililor în Rusia are implicații profunde atât pentru economia internă, cât și pentru capacitatea sa de a susține efortul de război. Raționarea și importurile de benzină subliniază presiunea economică crescândă exercitată de atacurile ucrainene asupra infrastructurii critice. Pentru cetățenii ruși, aceasta înseamnă creșterea prețurilor, disponibilitate redusă și dificultăți în transport, afectând direct calitatea vieții. Pe plan militar, aprovizionarea cu combustibil a armatei ruse, în special în Crimeea, devine o provocare majoră, putând influența operațiunile pe front și logistica. Situația arată că strategia ucraineană de a viza rafinăriile rusești are un impact real și perturbator.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat marți Rusia că se va confrunta cu o iarnă foarte dificilă dacă nu va accepta un acord de pace, o declarație care capătă o nouă greutate în contextul crizei energetice actuale. Capacitatea Rusiei de a-și repara rapid rafinăriile avariate și de a asigura aprovizionarea internă cu combustibili va fi crucială în lunile următoare. Rămâne de văzut cum vor evolua importurile din Asia și dacă acestea vor reuși să stabilizeze piața internă. De asemenea, este incert dacă aceste presiuni economice vor influența poziția Moscovei în ceea ce privește negocierile de pace sau dacă vor intensifica și mai mult conflictul în încercarea de a securiza resursele energetice.
Capacitatea de reziliență a infrastructurii energetice rusești va fi testată sever.