Un mesaj pro-european din Balcanii de Vest
Președintele Muntenegrului, Jakov Milatović, a susținut miercuri, 17 iunie 2026, în plenul Parlamentului European, un discurs ferm pro-european, pledând pentru aderarea țării sale la Uniunea Europeană până în 2028. El a subliniat că acest pas ar reprezenta nu doar o victorie pentru Podgorica, ci și un semnal strategic vital pentru întreaga Europă, conform relatărilor Mediafax și altor surse de presă. „Muntenegru este o societate pro-europeană, pregătită să-și lege viitorul de UE”, a declarat Milatović, accentuând că integrarea nu este doar o decizie politică, ci un consens național.
Discursul președintelui muntenegrean a avut loc în contextul în care Parlamentul European se pregătește să voteze raportul privind progresele Muntenegrului în procesul de aderare. Liderul de la Podgorica a cerut recunoașterea eforturilor țării sale și o relansare credibilă a politicii de extindere a UE. Pentru România, situată într-o regiune cu interese directe în stabilitatea Balcanilor de Vest, mesajul lui Milatović are o miză semnificativă în ceea ce privește securitatea și politica externă, conform analiștilor politici de la București.
Milatović a descris parcursul european al Muntenegrului ca fiind o alegere strategică, democratică și socială, asumată pe parcursul ultimelor două decenii. El a reamintit că, în 2006, Muntenegru și-a proclamat pașnic și democratic independența, cu ambiția clară de a construi un stat european, democratic, deschis și bazat pe instituții solide. Această orientare pro-europeană, a precizat președintele, a depășit sfera deciziilor politice, devenind un consens național susținut de societate, instituții și generațiile tinere, care văd în UE o garanție a unui viitor mai sigur și mai prosper. „Astăzi nu vorbesc doar despre aderarea unei țări, a țării mele, Muntenegru. Vorbesc despre capacitatea Uniunii Europene de a-și onora propriile promisiuni față de Balcanii de Vest”, a subliniat Milatović, mesaj preluat de ambele surse.
Liderul muntenegrean a recunoscut că drumul către Uniunea Europeană nu a fost unul lipsit de obstacole. Au existat perioade de stagnare, dificultăți politice interne, provocări de securitate regională și momente în care ritmul procesului de extindere a încetinit. Cu toate acestea, el a insistat că ideea europeană a rămas puternică în Muntenegru. Reformele necesare procesului de aderare au avut un impact direct asupra instituțiilor, economiei și vieții cotidiene a cetățenilor. Obiectivul politic al președintelui este ca Muntenegru să fie pe deplin pregătit pentru aderare până în 2028, transformând proiectul european într-o responsabilitate națională.
În discursul său, Milatović a evidențiat maturitatea democratică a Muntenegrului, exemplificată prin tranziția pașnică a puterii din 2020 și prin rezultatele alegerilor parlamentare și prezidențiale din 2023. Aceste evenimente, în opinia sa, au conferit un nou impuls parcursului european al țării. Totuși, el a admis că mai sunt pași esențiali de parcurs, inclusiv întărirea statului de drept, consolidarea instituțiilor independente, eficientizarea administrației publice și accelerarea convergenței economice cu UE. Milatović a asigurat că Muntenegru abordează această etapă decisivă „cu ochii larg deschiși”, conștient de responsabilitățile ce decurg din statutul de stat membru.
Președintele Muntenegrului a prezentat extinderea UE nu doar ca pe un proces tehnic, ci ca pe o investiție strategică în securitatea, stabilitatea și prosperitatea continentului. El a amintit extinderile anterioare ale UE către sudul Europei și către Europa Centrală și de Est, argumentând că acestea au consolidat democrația și au reconciliat diviziuni istorice. Integrarea Balcanilor de Vest, a adăugat Milatović, ar confirma capacitatea Uniunii Europene de a-și modela propriul viitor și de a rămâne un proiect politic dinamic, capabil să unească, să inspire și să transforme. „Extinderea nu este doar un act de integrare. Este o investiție în stabilitate, democrație și prosperitate”, a afirmat liderul muntenegrean, o frază cheie repetată în ambele relatări.
Milatović a făcut referire și la recentul summit al Balcanilor de Vest găzduit de Muntenegru, pe care l-a descris ca un moment simbolic și istoric. La acest eveniment, lideri ai statelor membre UE, ai instituțiilor europene și ai regiunii s-au reunit, semnalând o relansare a procesului de extindere. El a comparat acest moment cu summitul de la Salonic din 2003, care a deschis perspectiva europeană pentru Balcanii de Vest. Dacă atunci Europa a oferit o promisiune, acum Muntenegru speră ca, până în 2028, UE să-l primească ca nou stat membru. Acest parcurs ar demonstra că reformele aduc rezultate, că promisiunile europene sunt credibile și că viitorul Europei rămâne deschis statelor care împărtășesc aceleași valori.
**De ce contează**
Aderarea Muntenegrului la UE până în 2028 ar avea implicații semnificative pentru stabilitatea și securitatea Balcanilor de Vest, o regiune strategică la granița Uniunii. Acest pas ar consolida influența europeană într-o zonă unde alte puteri, precum Rusia și China, încearcă să-și sporească prezența. Pentru România, un partener regional important, integrarea Muntenegrului ar însemna un flanc sudic mai stabil și o reducere a riscurilor geopolitice. De asemenea, ar putea relansa credibilitatea procesului de extindere al UE, oferind un model de succes și un stimulent pentru celelalte state candidate din Balcanii de Vest, precum Serbia, Albania, Macedonia de Nord, Kosovo și Bosnia și Herțegovina. Succesul Muntenegrului ar valida eforturile de reformă și ar demonstra că meritocrația este principiul fundamental al extinderii.
Milatović a transmis eurodeputaților că Parlamentul European poate juca un rol decisiv în această nouă etapă a extinderii. El a amintit că ultima ratificare a unui tratat de aderare de către Parlamentul European a avut loc în decembrie 2011, referindu-se la Croația, și și-a exprimat speranța că, în actualul mandat, eurodeputații vor putea face același lucru pentru Muntenegru. „Aderarea Muntenegrului la Uniunea Europeană va fi victoria noastră comună, un succes pentru Muntenegru, un succes pentru Uniunea Europeană și o încurajare pentru întreaga zonă a Balcanilor de Vest”, a afirmat președintele. El a argumentat că aderarea Muntenegrului ca al 28-lea stat membru al Uniunii Europene până în 2028 ar marca îndeplinirea unei promisiuni mai vechi, ar restabili încrederea în politica de extindere și ar întări rolul global al Europei într-o perioadă marcată de provocări geopolitice majore, de la războiul din Ucraina până la tensiunile din Orientul Mijlociu.
În încheierea discursului său, Milatović a accentuat că Muntenegru nu dorește să adere la Uniunea Europeană pentru a-și schimba identitatea, ci pentru că a aparținut dintotdeauna spațiului politic și cultural european. El a descris o țară care aduce în UE experiența unei societăți multietnice, deschiderea mediteraneană, reziliența balcanică, tradiția libertății și o orientare politică europeană clară. „Muntenegru este pregătit”, a reafirmat președintele. „Suntem gata să ne asumăm responsabilitățile unui stat membru, suntem gata să contribuim la politicile europene și suntem gata să ne legăm viitorul de viitorul comun al Europei.” Prin mesajul său de la Strasbourg, Jakov Milatović a transformat aderarea Muntenegrului într-un test de credibilitate pentru Uniunea Europeană, solicitând ca reformele să fie recunoscute, promisiunile respectate și Balcanii de Vest să rămână parte integrantă a viitorului european.
Viitorul Muntenegrului în UE depinde acum de ritmul reformelor interne și de voința politică a statelor membre. Deși există un consens larg privind necesitatea extinderii către Balcanii de Vest, provocările geopolitice actuale și necesitatea reformelor interne ale UE ar putea influența calendarul. Următorul pas crucial este votul Parlamentului European asupra raportului de progres, urmat de deciziile Consiliului European. Monitorizarea continuă a statului de drept, a combaterii corupției și a reformelor economice va fi esențială.
Rămâne de văzut dacă termenul ambițios de 2028 va fi respectat, având în vedere complexitatea procesului de aderare și necesitatea unanimității statelor membre.