Măsură pentru siguranța traficului și reducerea accidentelor
Ministerul Transporturilor a aprobat lărgirea benzilor de urgență pe drumurile expres din România, aducându-le la standardul celor de pe autostrăzi. Această decizie vine în contextul creșterii siguranței rutiere și al reducerii numărului mare de accidente, multe dintre ele fiind atribuite configurației actuale a acestor drumuri. Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma, a anunțat că platforma drumurilor expres va fi extinsă de la 21,5 metri la 23 metri, incluzând o bandă de urgență de 2,5 metri lățime pe fiecare sens de circulație. Structurile aferente, precum podurile, pasajele și viaductele, vor fi de asemenea redimensionate pentru a corespunde noilor specificații.
Această modificare reprezintă o corecție esențială a unei probleme de proiectare care, potrivit lui Cosma, a contribuit la producerea unor accidente grave și tragice pe drumurile expres din România. "În forma actuală, normativul pentru drumurile expres prevede un acostament asfaltat îngust, nu o bandă de urgență adevărată. În practică, mulți șoferi opresc pe acest acostament considerând că se află în siguranță. Realitatea este însă că, din cauza lățimii reduse, vehiculele rămân parțial pe prima bandă de circulație, transformând o simplă oprire într-un risc major pentru toți participanții la trafic", a explicat secretarul de stat pe pagina sa de Facebook. El a citat exemplul DEx12 Craiova - Pitești, unde au fost înregistrate consecințe tragice, subliniind necesitatea evitării unor astfel de repetări.
Potrivit Digi24, pe DEx12 Craiova – Pitești, inaugurat în 2022, au avut loc 34 de accidente rutiere în mai puțin de doi ani, soldate cu patru morți și 44 de răniți. Principalul factor invocat de autorități pentru aceste incidente este tocmai lipsa unei benzi de urgență adecvate, care forțează șoferii să oprească parțial pe banda de circulație în caz de defecțiune, creând astfel un pericol iminent. Această situație a generat o presiune publică semnificativă pentru modificarea normativelor.
Noile prevederi nu se vor aplica doar proiectelor viitoare, ci și celor aflate deja în faza de proiectare. Pentru drumurile expres deja construite, vor fi introduse soluții compensatorii, cum ar fi amenajarea de alveole de staționare de urgență la intervale de 1,5 - 3 kilometri. Această abordare duală, care vizează atât prevenția, cât și remedierea, demonstrează angajamentul Ministerului Transporturilor de a îmbunătăți rapid siguranța infrastructurii rutiere. Potrivit Ziare.com, Alin Șerbănescu, purtătorul de cuvânt al CNAIR, a menționat anterior că una dintre diferențele principale între o autostradă și un drum expres este chiar banda de urgență, iar costurile de construcție ale unui drum expres sunt cu 20-30% mai mici decât ale unei autostrăzi.
Drumurile expres sunt concepute pentru distanțe de maximum 150 km, în zone unde traficul, deși necesită o infrastructură de mare viteză, nu justifică financiar o autostradă din perspectiva finanțării europene. Un avantaj notabil al drumurilor expres este capacitatea lor de a fi ulterior modernizate și transformate în autostrăzi, în cazul în care valorile de trafic cresc semnificativ, așa cum a explicat Alin Șerbănescu. Această flexibilitate în planificare este crucială pentru dezvoltarea pe termen lung a rețelei de transport din România, o țară care în 2023 avea una dintre cele mai scăzute densități de autostrăzi din Uniunea Europeană, cu aproximativ 1000 km în exploatare, comparativ cu peste 13.000 km în Germania sau peste 6.000 km în Franța.
Decizia de a lărgi benzile de urgență reprezintă un pas important spre alinierea standardelor românești la cele europene, unde benzile de urgență de pe drumurile de mare viteză sunt o normă. Eurostat a raportat în 2024 că România continuă să aibă o rată a mortalității rutiere semnificativ mai mare decât media UE, cu 86 de decese la milionul de locuitori în 2023, față de o medie europeană de 46. Această statistică subliniază urgența adoptării unor măsuri concrete de îmbunătățire a infrastructurii și a siguranței rutiere.
De ce contează Această modificare normativă are implicații directe și pozitive pentru toți participanții la trafic. Lărgirea benzilor de urgență va reduce semnificativ riscul de accidente cauzate de vehiculele oprite parțial pe carosabil, oferind un spațiu sigur pentru intervenții de urgență sau opriri temporare. Pe lângă salvarea de vieți omenești, măsura va contribui la fluidizarea traficului și la creșterea încrederii șoferilor în siguranța drumurilor expres. De asemenea, reprezintă un pas esențial în modernizarea infrastructurii rutiere românești, aducând-o mai aproape de standardele europene și consolidând eforturile de reducere a mortalității rutiere.
Următorul pas va fi transpunerea rapidă a acestei decizii în practică, prin actualizarea normativelor tehnice și prin demararea lucrărilor de adaptare pentru drumurile existente și cele în curs de proiectare. Rămâne de văzut cât de repede se vor implementa aceste modificări și care va fi impactul real asupra siguranței rutiere pe termen lung. Monitorizarea atentă a numărului de accidente pe segmentele modificate va fi crucială pentru a evalua eficacitatea noilor benzi de urgență.
De asemenea, este important ca autoritățile să continue campaniile de conștientizare pentru șoferi privind utilizarea corectă a acestor benzi și pericolele nerespectării regulilor de circulație.