Tensiuni crescânde și viitor incert în Orientul Mijlociu
Un acord preliminar între Statele Unite și Iran, mediat de Pakistan și ce urmează a fi semnat vineri în Elveția, a generat o ruptură semnificativă între președintele american Donald Trump și prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, potrivit rapoartelor Reuters și News.ro. Deși Washingtonul susține că termenii compleți ai acordului, inclusiv preocupările legate de programul nuclear iranian, vor fi negociați în următoarele 60 de zile, oficialii israelieni consideră pactul ca fiind "groaznic pentru Israel" și se tem că perioada de negocieri va fi prelungită, împiedicând acțiunile militare israeliene. Un înalt oficial israelian, citat sub condiția anonimatului, a declarat că "nu există nimeni în conducerea israeliană care să vadă lucrurile altfel, de la prim-ministru până la șeful Statului Major".
Benjamin Netanyahu miza inițial pe o alianță strânsă cu Donald Trump pentru a destabiliza regimul iranian și a-și consolida poziția internă, însă realitatea actuală îl găsește pe cel mai longeviv prim-ministru al Israelului pe un curs de coliziune cu președintele american. Obiectivele ambilor lideri au rămas neîndeplinite, iar operațiunile militare israeliene sunt blocate în Liban, o cerință cheie a Iranului pentru încetarea ostilităților. Potrivit Reuters, divergențele dintre cei doi lideri sunt evidente și în public, dar mai ales în conversațiile private, unde frustrarea israeliană este palpabilă. De exemplu, la începutul lunii, Trump l-a numit pe Netanyahu "dus cu capul" într-o convorbire telefonică furioasă, ordonându-i să nu lovească Beirutul. Deși Netanyahu a anulat atacurile în acea zi, a lovit suburbiile sudice ale Beirutului o săptămână mai târziu, provocând atacuri cu rachete iraniene asupra Israelului și o mustrare publică din partea lui Trump.
Memrandumul de înțelegere, a cărui semnare este așteptată în Elveția, prevede o încetare permanentă a operațiunilor militare pe toate fronturile, inclusiv în Liban, conform declarațiilor Pakistanului, țară mediatoare. Cu toate acestea, Netanyahu a declarat că Israelul își va menține forțele în sudul Libanului și își va păstra "libertatea de acțiune" împotriva atacurilor Hezbollah. "Iranul a vrut să ne retragem de acolo, dar am rămas ferm pe poziție", a subliniat el reporterilor, adăugând că Israelul își menține zona de securitate pentru a proteja cetățenii din nordul țării. Această poziție contrazice direct termenii anunțați de Pakistan și evidențiază tensiunile profunde dintre aliați.
Acordul provizoriu dintre SUA și Iran ar urma să redeschidă Strâmtoarea Ormuz, un punct nevralgic pentru transportul petrolier global. Cu toate acestea, soarta programului nuclear al Teheranului rămâne nerezolvată și va fi abordată în timpul perioadei de negocieri de 60 de zile pentru un acord final. Două aspecte cruciale, invocate de Netanyahu și Trump la începutul conflictului ca justificări pentru război – limitarea programului de rachete al Iranului și încetarea sprijinului acordat grupurilor armate regionale – nu par să figureze pe agenda acestor discuții, conform oficialilor israelieni. Această omisiune amplifică îngrijorările Israelului cu privire la eficacitatea pe termen lung a acordului.
Oficialii israelieni, citați de Reuters, au declarat că Israelul a fost luat prin surprindere săptămâna trecută, când Trump a anunțat că un acord cu Iranul era iminent, recunoscând că au avut puțin succes în a influența discuțiile. Trei oficiali israelieni consideră că perioada de 60 de zile de negociere va fi "foarte probabil" prelungită la 90 de zile, timp în care SUA își vor menține resursele militare în regiune, în timp ce negociază un acord mai amplu. Această prelungire ar putea menține Israelul într-o stare de incertitudine și îi va limita capacitatea de a acționa militar împotriva amenințărilor percepute.
Jonathan Rynhold, politolog la Universitatea Bar-Ilan, a declarat că Netanyahu nu va putea "vinde" acest acord publicului israelian, având în vedere că se confruntă cu alegeri în toamnă, pe care se preconizează că le va pierde. Netanyahu, care s-a prezentat adesea ca fiind un expert în relațiile cu Trump, a beneficiat de pe urma mutării ambasadei SUA la Ierusalim și a Acordurilor Abraham în timpul primului mandat al lui Trump. Însă, un sondaj publicat vineri de Institutul pentru Democrație din Israel a arătat că doar 41% dintre evreii israelieni cred că securitatea lor este o preocupare centrală pentru Trump, o scădere semnificativă față de 64% în martie 2026. Această percepție publică în schimbare ar putea influența decisiv rezultatul alegerilor din Israel.
În contextul acestor tensiuni, Eli Cohen, ministrul energiei din guvernul Netanyahu, a declarat pentru postul public israelian Kan că Israelul ar fi pregătit să acționeze singur dacă Iranul își va reconstrui capacitățile nucleare și balistice. "Dacă Iranul încearcă să-și reia programele nucleare și balistice, vom fi acolo și vom acționa", a afirmat Cohen, deși a adăugat că șansele ca Teheranul să facă acest pas în timpul mandatului lui Trump sunt reduse. Această declarație subliniază determinarea Israelului de a-și proteja interesele de securitate, indiferent de direcția politicii externe americane.
Dan Shapiro, fost ambasador al SUA în Israel în timpul administrației Obama și expert la Atlantic Council, a caracterizat situația ca fiind "un moment destul de dur de divergență de interese". Shapiro anticipează că Netanyahu va evita o opoziție deschisă față de acord pentru a nu intra într-o dispută directă cu Trump, dar va insista că Israelul "nu este obligat să îl respecte și că Israelul își rezervă drepturile". Această abordare diplomatică ar permite Israelului să își mențină autonomia strategică, navigând simultan prin relația complexă cu cel mai important aliat al său.
De ce contează Acest acord provizoriu dintre SUA și Iran are implicații profunde pentru stabilitatea regională și pentru echilibrul de putere din Orientul Mijlociu. Pentru Israel, pactul este perceput ca o amenințare la adresa securității naționale, deoarece nu abordează integral programul nuclear iranian și nici sprijinul Teheranului pentru grupările armate regionale. Tensiunile dintre Trump și Netanyahu subminează o alianță strategică esențială și pot încuraja Iranul să își continue ambițiile nucleare, în timp ce Israelul se confruntă cu o presiune crescândă. Pe plan intern, Netanyahu se află într-o poziție vulnerabilă înaintea alegerilor, iar acest acord ar putea accelera declinul său politic, influențând viitorul leadershipului israelian și, implicit, relațiile regionale.
În ciuda declarațiilor optimiste ale Washingtonului privind negocierile viitoare, incertitudinea persistă. Rămâne de văzut dacă perioada de 60 de zile va fi suficientă pentru a rezolva toate preocupările SUA și ale Israelului, sau dacă va fi prelungită, așa cum anticipează oficialii israelieni. De asemenea, este crucial de observat cum va reacționa Iranul la presiunile internaționale și dacă va respecta termenii acordului, în special în ceea ce privește încetarea operațiunilor militare în Liban. Capacitatea Israelului de a-și menține "libertatea de acțiune" în fața unui pact negociat de principalul său aliat va defini dinamica securității regionale și va testa limitele alianței SUA-Israel în anii următori.
Viitorul programului nuclear iranian și stabilitatea în zonă depind în mare măsură de modul în care aceste divergențe vor fi gestionate.