Tensiuni crescânde și acuzații reciproce în Orientul Mijlociu
Relațiile dintre Statele Unite și Israel au atins un punct de tensiune fără precedent, pe fondul anunțului unui acord preliminar între SUA și Iran. Președintele american Donald Trump a criticat vehement strategia militară a Israelului în Liban împotriva grupării Hezbollah, în timp ce premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că statul evreu nu se simte obligat să respecte acordul cu Iranul, considerându-l „groaznic pentru Israel”.
Într-o conferință de presă susținută luni seara la Ierusalim, Netanyahu a recunoscut divergențele cu liderul de la Casa Albă, afirmând: „El este președintele Statelor Unite, eu sunt prim-ministrul Israelului. De multe ori suntem pe aceeași lungime de undă, iar alteori nu ne înțelegem la fel de bine. Eu sunt responsabil de interesele de securitate ale Israelului.” Această declarație vine în contextul în care, potrivit unui înalt oficial israelian citat sub anonimat de Reuters, „nu există nimeni în conducerea israeliană care să vadă lucrurile altfel, de la prim-ministru până la șeful Statului Major” în privința caracterului dezastruos al acordului.
Tensiunile au escaladat în marja summitului G7 din Franța, unde președintele Trump a criticat public Israelul pentru operațiunile sale din Liban, afirmând că acestea durează „prea mult timp și prea mulți oameni sunt uciși”, conform Times of Israel. El a subliniat că „nu trebuie să dărâmi un bloc de apartamente de fiecare dată când cauți pe cineva, pentru că sunt mulți oameni în acele blocuri de apartamente. Și nu sunt toți Hezbollah, vă pot spune”. Trump a sugerat chiar ca Siria, sub conducerea președintelui Ahmed al-Sharaa, să preia lupta împotriva Hezbollah, argumentând că Damascul ar gestiona situația mai eficient și ar contribui la consolidarea acordului cu Iranul. Această sugestie contravine obiectivului afișat de președintele sirian de a deschide o nouă pagină în relațiile cu Libanul.
Acordul provizoriu dintre SUA și Iran, care urmează să fie semnat vineri în Elveția, prevede încetarea permanentă a operațiunilor militare pe toate fronturile, inclusiv în Liban, și redeschiderea strâmtorii Ormuz, un punct strategic pentru transportul de petrol. Totuși, soarta programului nuclear al Teheranului rămâne să fie rezolvată pe parcursul unei perioade de negociere de 60 de zile. Oficialii israelieni, citați de Reuters, anticipează o prelungire a acestei perioade, ceea ce ar împiedica Israelul să întreprindă acțiuni militare, menținând preocupările sale nerezolvate. Mai mult, limitarea programului de rachete al Iranului și încetarea sprijinului acordat grupurilor armate regionale, aspecte considerate de Netanyahu și Trump justificări inițiale pentru război, nu se află pe agenda discuțiilor curente.
Un moment crucial al divergențelor a fost atacul israelian asupra Beirutului de duminică, cu doar două ore înainte de anunțarea acordului provizoriu. Trump a descris atacul ca fiind „mic și fără semnificație” și a declarat că l-a înfuriat, întrucât a „dat totul peste cap” și a întârziat semnarea. El i-ar fi spus lui Netanyahu, într-o convorbire telefonică furioasă, că este „dus cu capul” și i-a ordonat să nu lovească Beirutul. Deși Netanyahu a anulat atacurile în acea zi, a lovit suburbiile sudice ale Beirutului o săptămână mai târziu, provocând atacuri cu rachete iraniene asupra Israelului și o mustrare publică din partea lui Trump. În ciuda presiunilor, Netanyahu a declarat că Israelul își va menține forțele în sudul Libanului și își va păstra „libertatea de acțiune” împotriva atacurilor Hezbollah, respingând cererea Iranului de retragere.
Contextul electoral din Israel, unde Netanyahu se confruntă cu alegeri în toamnă și se preconizează că le va pierde, ar putea influența disponibilitatea sa de a-l sfida pe Trump. Sondajele de opinie arată o creștere a scepticismului publicului israelian față de angajamentul președintelui american față de securitatea Israelului. Potrivit unui sondaj publicat vineri de Institutul pentru Democrație din Israel, doar 41% dintre evreii israelieni consideră că securitatea lor este o preocupare centrală pentru Trump, o scădere semnificativă de la 64% în martie.
Jonathan Rynhold, politolog la Universitatea Bar-Ilan, a subliniat că „(Netanyahu) nu va putea să vândă acest acord publicului israelian”. În opinia sa, „cel mai bun lucru pe care îl poate spera este ca părțile să nu ajungă la un acord și războiul să reînceapă în avantajul Israelului în 60 de zile”. Această situație subminează argumentul lui Netanyahu, care s-a prezentat de mult timp publicului israelian ca fiind deosebit de priceput în relațiile cu republicanul Trump, obținând în trecut schimbări majore de politică, precum mutarea ambasadei SUA la Ierusalim și susținerea Acordurilor Abraham.
Ministrul energiei din guvernul Netanyahu, Eli Cohen, a declarat pentru postul public israelian Kan că Israelul ar fi pregătit să acționeze singur dacă Iranul își reconstruiește capacitățile nucleare și balistice, deși a considerat șansele ca Teheranul să facă acest pas în timpul mandatului lui Trump reduse. Această poziție reflectă o strategie de descurajare și reafirmă dreptul Israelului la autoapărare, independent de acordurile internaționale.
De ce contează Această ruptură diplomatică dintre Statele Unite și Israel are implicații profunde pentru stabilitatea Orientului Mijlociu și pentru percepția securității regionale. Acordul cu Iranul, care lasă nerezolvate aspecte cruciale legate de programul nuclear și de rachete al Teheranului, riscă să alimenteze o cursă a înarmărilor în regiune. Mai mult, criticile publice ale lui Trump la adresa Israelului subminează alianța tradițională și ar putea încuraja actori regionali să își intensifice acțiunile, percepând o slăbire a sprijinului american pentru Israel. Pentru cetățenii români, o escaladare a conflictului în Orientul Mijlociu ar putea afecta prețurile energiei și stabilitatea piețelor globale, având repercusiuni economice directe.
În perioada următoare, atenția se va concentra pe negocierile complete privind programul nuclear al Iranului, care ar trebui să aibă loc în cele 60 de zile de armistițiu. Însă, având în vedere reticența Israelului și sugestiile lui Trump privind implicarea Siriei, perspectivele unui acord final sustenabil par incerte. Rămâne de văzut dacă Statele Unite vor reuși să echilibreze interesele Iranului cu preocupările de securitate ale Israelului și ale aliaților săi regionali, sau dacă divergențele actuale vor duce la o escaladare a tensiunilor și, posibil, la noi conflicte.
De asemenea, modul în care aceste evenimente vor influența alegerile din Israel din toamnă va fi un indicator important al direcției politice a țării și a relațiilor sale externe.