Un maraton politic de ani de zile
Uniunea Europeană a deschis oficial, luni, 15 iunie 2026, primul capitol de negocieri pentru aderarea Republicii Moldova și Ucrainei, marcând un moment crucial în parcursul european al celor două state. Decizia, aprobată la finalul săptămânii trecute de ambasadorii celor 27 de state membre, inclusiv după ridicarea blocajului menținut de Ungaria din 2024, vizează aspecte fundamentale precum statul de drept, standardele democratice, independența justiției și politica anticorupție. Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a numit această zi „Marea Zi de Luni”, subliniind importanța depășirii obstacolelor pentru un proces concret de aderare, conform TVPWorld.
Acest „prim kilometru” dintr-un maraton politic, așa cum l-a descris un analist citat de TVPWorld, reprezintă oficializarea unei etape în care aderarea devine un proces cu obiective și reforme clare, nu doar o perspectivă politică. Deși munca de aliniere a legislației celor două state cu cea a Uniunii Europene se derulează de ceva vreme, deschiderea acestui prim grup de negocieri, numit și „Valori fundamentale”, este un semnal puternic. El cuprinde legislația din domenii cheie: justiție, lupta împotriva corupției, statul de drept, funcționarea instituțiilor democratice, administrația publică și regulile economice.
Republica Moldova și Ucraina au obținut statutul de țară candidată în iunie 2022, la scurt timp după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina. De atunci, cele două țări au fost tratate la pachet în procesul de aderare, de la obținerea statutului de candidat până la deschiderea capitolelor de negociere. Cu toate acestea, experții sugerează că situația s-ar putea schimba pe parcurs. Din punct de vedere al reformelor, Moldova este considerată ceva mai avansată, în timp ce Ucraina a reușit ajustări semnificative chiar și în contextul dificil al războiului, un merit notabil.
Heather Grabbe, cercetătoare principală la Bruegel, un think tank economic cu sediul la Bruxelles, și Rikard Jozwiak, redactor pentru Europa la Radio Free Europe/Radio Liberty, au discutat în cadrul emisiunii Wider View de la TVP World despre semnificația acestei mișcări. Ei au subliniat că, deși este un semnal important, nu reprezintă o scurtătură către aderarea deplină. Grabbe a argumentat că Ucraina este deja „un membru al Europei mai mult decât egal din punct de vedere al securității”, datorită armatei sale călite în luptă și rolului esențial în rezistența împotriva Rusiei. Cu toate acestea, ea a avertizat că aderarea deplină ar impune Kievului implementarea și respectarea a mii de legi ale UE.
Discuția despre alternative la aderarea deplină a fost, de asemenea, prezentă. Franța și Germania au propus idei pentru o integrare politică mai profundă sau „asociată” înainte de aderarea deplină. Grabbe a sugerat că un astfel de model ar putea oferi Ucrainei un „loc la masă” fără drept de vot sau drept de veto, permițând totodată participarea timpurie la programele UE. În contrast, Jozwiak s-a arătat mai sceptic, avertizând că orice model provizoriu ar putea deveni o „sală de așteptare mai confortabilă” în loc să fie o cale directă către aderare. Această divergență de opinii subliniază complexitatea și multiplele viziuni asupra viitorului extinderii UE.
Problema dreptului de veto al statelor membre continuă să planeze asupra procesului. Grabbe a susținut că multe puncte din negocierile de aderare, supuse unui posibil veto, nu sunt fixate în tratatele UE și ar putea fi modificate. Jozwiak a replicat că este puțin probabil ca statele membre să renunțe la instrumentele care le permit să-și promoveze interesele bilaterale, o realitate politică ce poate încetini sau bloca anumite etape ale negocierilor. Acest aspect este crucial, având în vedere că Ungaria a blocat anterior deschiderea negocierilor, demonstrând puterea veto-ului individual.
Președinții Republicii Moldova, Maia Sandu, și al Ucrainei, Volodimir Zelenski, au salutat, în mesaje postate pe rețelele sociale, începerea procesului de negocieri. Maia Sandu a declarat că „aderarea la Uniunea Europeană a Republicii Moldova nu mai este un obiectiv îndepărtat, ci o realitate pe care deja o construim”, subliniind importanța justiției corecte, a instituțiilor funcționale și a combaterii corupției. La rândul său, Volodimir Zelenski, aflat la Chișinău în drum spre summitul G7, a transmis că „progresul Europei nu poate fi oprit” și a evidențiat relația puternică de vecinătate cu Moldova și drumul comun spre UE.
De ce contează Deschiderea negocierilor de aderare pentru Republica Moldova și Ucraina este un moment de cotitură cu implicații geopolitice majore. Pentru cetățenii celor două țări, acest pas concret înseamnă o consolidare a speranțelor pentru un viitor mai stabil, prosper și democratic, ancorat în valorile europene. Procesul va impune reforme profunde în justiție, administrație și lupta anticorupție, ceea ce ar trebui să ducă la o îmbunătățire a calității vieții și a instituțiilor. Pentru Uniunea Europeană, extinderea spre est, în contextul agresiunii rusești, reprezintă o investiție strategică în securitatea și stabilitatea regională, dar și o redefinire a propriei identități și a capacității de a integra noi membri.
În fața celor două state urmează un proces care va dura ani de zile, existând așteptări mari pentru o aderare în jurul anului 2030, deși Rikard Jozwiak a avertizat că „sala de așteptare va fi destul de plină de țări candidate nerăbdătoare pentru o perioadă destul de lungă de timp”. Rămâne de văzut cum va evolua contextul geopolitic și intern al ambelor țări, precum și voința politică a statelor membre UE de a menține ritmul. Provocările legate de reforme, alinierea legislativă și, nu în ultimul rând, reconstrucția Ucrainei post-conflict vor fi semnificative.
Cu toate acestea, deschiderea negocierilor este un angajament ferm, care oferă o foaie de parcurs clară și o certitudine a viitorului european pentru Moldova și Ucraina.