Discuții intense la summitul din Franța
Președintele american Donald Trump a confirmat marți, 16 iunie 2026, că a avut o „întâlnire foarte bună” cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, în marja summitului G7 de la Evian-les-Bains, Franța. Trump a subliniat necesitatea ca „Rusia să încheie un acord”, adăugând că va face tot ce-i stă în putere pentru a pune capăt războiului. Această declarație, făcută inițial în timpul unei întrevederi bilaterale cu emirul Qatarului, a fost urmată de anunțul unei noi întâlniri cu Zelenski mai târziu în aceeași zi, o informație confirmată și de presa ucraineană, potrivit Digi24.
Natura exactă a primei întâlniri dintre Trump și Zelenski a fost inițial neclară. În timp ce președintele american a vorbit despre o „întâlnire”, imaginile postate de Zelenski sugerau mai degrabă un „pull aside” – o scurtă discuție informală, nu o întrevedere bilaterală programată oficial, așa cum a remarcat Digi24. Totuși, ulterior, presa, inclusiv Agerpres și HotNews, a confirmat că a fost programată o întrevedere bilaterală oficială. Pe lângă Trump, și președintele francez Emmanuel Macron a avut o scurtă întâlnire bilaterală cu Zelenski înainte de sesiunea principală a summitului G7, care se desfășoară între 15 și 17 iunie.
Liderii G7 – Franța, Marea Britanie, Canada, Germania, Italia, Japonia, SUA, alături de Uniunea Europeană – se reunesc pentru a discuta despre conflictele din Orientul Mijlociu și Ucraina. Potrivit Reuters, citat de Agerpres, Trump a salutat întâlnirea dintre Zelenski și liderii G7, care a avut loc cu ușile închise. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a dezvăluit ulterior, potrivit Mediafax, că discuțiile cu Trump au inclus posibilitatea ca Ucraina să producă rachete pentru bateriile Patriot, liderul american reacționând „foarte pozitiv” la solicitarea de transfer de licențe pentru producția acestor arme.
Un aspect central al discuțiilor a fost presiunea asupra Rusiei. AFP, citată de Digi24, a dezvăluit că membrii G7 au convenit să intensifice presiunea asupra Rusiei prin „sancțiuni privind gazul și petrolul”. Această decizie este notabilă având în vedere că, în urma conflictului din Iran și a exploziei prețurilor la gaze și petrol, administrația Trump a luat anterior măsuri derogatorii, ușurând sancțiunile asupra petrolului rusesc. Aceste derogări urmează să expire în curând și, conform HotNews, ar putea să nu fie reînnoite în urma semnării unui acord preliminar de pace între SUA și Iran. Conform Bloomberg, liderii statelor UE intenționează să abordeze subiectul negocierilor cu Rusia în cadrul întâlnirii cu Donald Trump.
Volodimir Zelenski și diplomații europeni au căutat să-l convingă pe Trump că situația Ucrainei pe front s-a îmbunătățit, Kievul solicitând mai mult sprijin pentru a-și consolida poziția la eventualele negocieri de pace cu Moscova. „Obiectivul principal este consolidarea apărării antiaeriene a Ucrainei, iar diplomația să avanseze pentru a face ca Rusia să pună capăt războiului”, a scris Zelenski pe platforma X după întâlnire, adăugând: „Avem nevoie de pace!”.
Diplomații europeni au descris tonul întâlnirii ca fiind constructiv. „Se pare că acum avem o analiză comună: Rusia este acum în defensivă”, a declarat un diplomat european citat de HotNews. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prezentă la summit, a remarcat pe platforma X că „situația se schimbă în favoarea Ucrainei. Situația din 2026 este foarte diferită de cea din 2025. Ucraina menține cu curaj linia frontului. Oboseala Rusiei este evidentă. Acum este momentul să ne intensificăm sprijinul”. Un diplomat francez a precizat că liderii G7 au convenit că dinamica câmpului de luptă este acum în favoarea Ucrainei și s-au angajat să ofere Ucrainei mai multe capacități de apărare aeriană, potrivit HotNews.
Zelenski a amenințat public Rusia, afirmând că „Rusia trebuie să știe că am avut o iarnă groaznică și că nici ei nu vor avea una ușoară”, referindu-se la intensificarea atacurilor ucrainene asupra infrastructurii energetice rusești. El a mai declarat că nu are de gând să cedeze cererilor lui Putin și că nu se va întâlni cu acesta la Moscova, propunând în schimb Turcia, Elveția sau Orientul Mijlociu. Potrivit președintelui ucrainean, 60% dintre ruși doresc să pună capăt războiului, o statistică care subliniază presiunea internă asupra Kremlinului. De altfel, Kremlinul a anunțat pe 14 iunie 2026 că Trump i-a promis președintelui rus Vladimir Putin, în timpul unei discuții telefonice, că „va influența atât partenerii noștri europeni, cât și Kievul”, o informație preluată de Digi24, care indică o potențială mediere din partea SUA.
„Am rezolvat opt războaie. Acesta era cel despre care credeam că va fi cel mai ușor de soluționat”, a declarat Trump jurnaliștilor prezenți la summit, adăugând că „prea mulți tineri mor pe câmpul de luptă de ambele părți”. Această declarație, citată de HotNews, subliniază frustrarea sa legată de prelungirea conflictului. Poziția G7 de „sprijinire a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei” este crucială, mai ales că, în urmă cu mai puțin de un an, Trump a susținut voința lui Putin de a anexa regiunea Donbas, conform HotNews. Această schimbare de ton reflectă o aliniere mai puternică cu poziția europeană.
**De ce contează**
Această serie de întâlniri și declarații de la summitul G7 este crucială pentru evoluția războiului din Ucraina și pentru stabilitatea geopolitică globală. Presiunea sporită asupra Rusiei prin noi sancțiuni, alături de angajamentul G7 de a crește capacitățile de apărare antiaeriană ale Ucrainei, ar putea schimba dinamica conflictului. Implicarea directă a lui Donald Trump, cu apelurile sale la un acord de pace și discuțiile despre producția de rachete Patriot, indică o potențială schimbare de strategie americană, care ar putea influența decisiv negocierile viitoare. Pentru România, în calitate de stat membru NATO și vecin al Ucrainei, aceste evoluții sunt de o importanță strategică majoră, având implicații directe asupra securității regionale și a fluxurilor economice.
Viitorul conflictului rămâne incert, însă semnalele de la G7 sugerează o intensificare a eforturilor diplomatice și militare în favoarea Ucrainei. Rămâne de văzut dacă apelurile lui Trump la pace și noile sancțiuni vor determina Rusia să reconsidere poziția sa și să se așeze la masa negocierilor. Capacitatea Ucrainei de a-și consolida apărarea antiaeriană și de a-și continua atacurile asupra infrastructurii rusești va fi un factor cheie. De asemenea, modul în care UE și SUA vor gestiona relația cu Iranul, în contextul discuțiilor G7 despre un acord preliminar de pace cu Teheranul, ar putea influența semnificativ piața globală de energie și, implicit, capacitatea de finanțare a efortului de război al Rusiei.
Dialogul continuu și unitatea liderilor G7 vor fi esențiale pentru a naviga prin aceste provocări complexe.