Apel pentru încheierea războiului și consolidarea apărării ucrainene.
Președintele american Donald Trump a declarat marți, la summitul G7 din Franța, că Rusia ar trebui să încheie un acord de pace cu Ucraina, angajându-se să facă tot posibilul pentru a pune capăt războiului. Declarația a venit după o întâlnire catalogată drept „foarte bună” între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și liderii Grupului celor Șapte, potrivit agenției Reuters, citată de Agerpres. Trump a subliniat că are programată o întrevedere bilaterală cu Zelenski în cursul zilei, reafirmând prioritatea de a aduce pacea în regiune. „Voi face tot ce-mi stă în putere”, a spus Trump, insistând că „Rusia ar trebui să încheie un acord”.
Donald Trump a sosit la summitul G7, desfășurat între 15 și 17 iunie într-o stațiune de pe malul lacului Evian-les-Bains, cu un acord preliminar destinat să pună capăt conflictului cu Iranul și cu un interes reînnoit pentru încheierea războiului din Ucraina. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și diplomații europeni speră să-l convingă pe Trump că situația Ucrainei s-a îmbunătățit, solicitând mai mult sprijin pentru a-și consolida poziția la eventualele negocieri de pace cu Moscova. „Obiectivul principal este consolidarea apărării antiaeriene a Ucrainei, iar diplomația să avanseze pentru a face ca Rusia să pună capăt războiului”, a scris Zelenski pe platforma X după întâlnire. „Avem nevoie de pace!”.
Diplomații europeni au descris tonul întâlnirii ca fiind constructiv. Un diplomat european a indicat că „se pare că acum avem o analiză comună: Rusia este acum în defensivă”, remarcând că Trump a rămas până la sfârșitul reuniunii. Aceștia speră să-l convingă pe Trump că pozițiile anterioare ale SUA privind termenii unui acord erau prea favorabile Moscovei, mai ales acum, când incursiunile cu drone ale Ucrainei pe teritoriul Rusiei au îmbunătățit situația părții ucrainene. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat pe platforma X că „situația se schimbă în favoarea Ucrainei. Situația din 2026 este foarte diferită de cea din 2025. Ucraina menține cu curaj linia frontului. Oboseala Rusiei este evidentă. Acum este momentul să ne intensificăm sprijinul”.
Zelenski insistă pentru un nou impuls și un rol mai important al Europei în eforturile de pace. El a declarat luni că i-a propus lui Putin o întâlnire în cadrul summitului G7, o propunere pe care Vladimir Putin a respins-o în repetate rânduri, cu excepția cazului în care o astfel de întâlnire ar avea loc la Moscova. Această divergență privind locul și condițiile negocierilor subliniază dificultatea ajungerii la un dialog direct între cele două părți beligerante, o problemă care persistă încă din primele luni ale conflictului din 2022.
Pe lângă discuțiile despre Ucraina, liderii europeni urmau să-l avertizeze pe Donald Trump că un acord provizoriu superficial cu Iranul riscă să consolideze programele nuclear și balistic ale acestuia. Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că prioritatea este să ne asigurăm că există un „acord solid, serios, finalizat”. Macron a indicat că prânzul de lucru de marți se va concentra pe redeschiderea în condiții de siguranță a Strâmtorii Ormuz, inclusiv asupra unei posibile misiuni maritime conduse de Franța și Marea Britanie. Se va încerca, de asemenea, identificarea unor rute alternative pentru a ocoli strâmtoarea, pe care Iranul a închis-o în mare parte la scurt timp după ce a fost atacat de SUA și Israel la sfârșitul lunii februarie 2026. Trump a declarat că strâmtoarea va fi „complet deschisă” vineri, 19 iunie 2026.
Acordul provizoriu cu Iranul ar trebui să deschidă o fereastră de 60 de zile pentru negocieri tehnice complexe, care ar include soarta stocului de uraniu puternic îmbogățit al Iranului și ridicarea sancțiunilor internaționale. Cu toate acestea, aliații europeni se tem că o echipă de negociatori americani fără experiență ar putea să nu reușească să obțină un acord nuclear solid sau să abordeze problema programului de rachete balistice al Iranului într-o fază ulterioară, ceea ce ar putea duce la o situație de impas prelungită. Franța, Marea Britanie și Germania doresc să aibă un rol în conturarea discuțiilor viitoare, după ce au fost lăsate deoparte în ultimele luni. Aceste trei țări au fost cele care au angajat primele discuții cu Iranul privind programul său nuclear în 2003 și au colaborat ulterior cu președintele american de atunci, Barack Obama, pentru a încheia un acord în 2015, în schimbul ridicării graduale a sancțiunilor. Trump desconsideră acel acord, din care a retras SUA în timpul primului său mandat prezidențial, argumentând că acesta era insuficient.
Prezența simultană a discuțiilor despre Ucraina și Iran la summitul G7 subliniază complexitatea agendei de securitate globală și interdependența crizelor regionale. În timp ce Zelenski caută sprijin suplimentar pentru a consolida apărarea antiaeriană și a avansa diplomația, poziția lui Trump, deși favorabilă încheierii conflictului, rămâne sub lupa diplomaților europeni, care încearcă să-i influențeze perspectiva asupra termenilor unui eventual acord de pace. Această dinamică ar putea modela viitoarele strategii de negociere și sprijin internațional pentru Ucraina.
De ce contează Declarațiile lui Donald Trump la G7, privind necesitatea unui acord de pace în Ucraina, sunt cruciale în contextul alegerilor prezidențiale americane și al influenței sale asupra politicii externe a SUA. O schimbare de abordare a Washingtonului ar putea reconfigura dramatic sprijinul militar și financiar pentru Kiev, având implicații majore asupra cursului războiului și a capacității Ucrainei de a negocia de pe o poziție de forță. De asemenea, implicarea sa în dosarul iranian, cu un acord provizoriu criticat de aliații europeni, ar putea destabiliza eforturile internaționale de neproliferare nucleară și securitate regională, afectând prețul petrolului și stabilitatea Orientului Mijlociu.
Următoarele zile ale summitului G7 vor fi esențiale pentru a clarifica pozițiile liderilor mondiali. Întâlnirea bilaterală dintre Trump și Zelenski va oferi indicii despre direcția viitoare a sprijinului american pentru Ucraina. De asemenea, discuțiile privind Iranul și Strâmtoarea Ormuz vor contura răspunsul internațional la tensiunile din Orientul Mijlociu. Rămâne de văzut dacă apelul lui Trump la un acord de pace va fi însoțit de o strategie concretă și dacă diplomația europeană va reuși să-i influențeze perspectivele, în special având în vedere istoria sa de retragere din acorduri internaționale majore.
Capacitatea G7 de a prezenta un front unit pe aceste dosare va fi testul real al influenței sale globale.