Rol cheie în traficul maritim est-vest
Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, a subliniat la Constanța, în deschiderea evenimentului Maritime Business Week, că Portul Constanța nu este un concurent, ci un complement firesc al marilor hub-uri portuare europene precum Rotterdam. Declarația a fost făcută marți, 16 iunie 2026, în cadrul celei de-a cincea ediții a forumului, care reunește 77 de companii din 20 de state și delegații a 14 ambasade, alături de reprezentanți ai unor porturi europene majore și ai portului Aktau din Kazahstan.
Potrivit lui Daraban, „Este un lucru extraordinar ca, la numai câteva zile de la Expoziția Internațională de Transport Maritim de la Posidonia, Grecia, să avem la Constanța, la Maritime Business Week, o prezență atât de numeroasă, a celor mai importante companii din acest domeniu.” Evenimentul, organizat de Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța (CCINA Constanța) în parteneriat cu CCIR, se desfășoară între 16 și 18 iunie și se concentrează pe dezvoltarea traficului maritim internațional prin Marea Neagră și pe consolidarea rolului Portului Constanța ca nod esențial pe coridorul est-vest.
Președintele CCIR a evidențiat că Marea Neagră, deși o „mare relativ închisă” cu „restricții reale” și „obstacole structurale”, trebuie transformată într-o zonă atractivă pentru traficul maritim. În acest context, coridorul transcaspic, cu Portul Aktau din Kazahstan ca partener strategic, nu mai este o simplă idee, ci „o realitate în construcție”, iar Constanța reprezintă „nodul său european natural”. Această viziune este crucială pentru diversificarea rutelor comerciale, mai ales în contextul geopolitic actual care reconfigurează lanțurile de aprovizionare globale.
Un alt subiect central al forumului îl constituie rolul Dunării ca arteră logistică europeană. Mihai Daraban a pledat pentru transformarea Dunării într-o „autostradă europeană, cu un management unificat al navigației”. El a citat Portul Duisburg din Germania, cu un volum anual de aproape 150 de milioane de tone de mărfuri, drept model de referință. Președintele CCIR a subliniat că România, ca țară riverană cu ieșire la mare, are cel mai mult de câștigat dintr-o astfel de viziune, având în vedere că volumul de marfă generat de Portul Duisburg este superior întregului bazin dunărean, inclusiv Portului Constanța.
În viziunea președintelui CCIR, Portul Constanța deține un avantaj strategic semnificativ, fiind primul port european de escală pe ruta mărfurilor care vin din Extremul Orient, Asia de Sud și Africa de Est, tranzitând obligatoriu Canalul Suez. Acest avantaj de distanță față de Canalul Suez este de aproape patru ori mai mic comparativ cu rutele către porturile din vestul Europei. Această poziționare geografică conferă Constanței un rol de poartă de intrare vitală pentru mărfurile asiatice destinate pieței europene, un aspect adesea subestimat în comparație cu hub-urile vestice.
Comparativ, Portul Rotterdam, cel mai mare port european, a gestionat un volum total de mărfuri de 469,4 milioane de tone în 2023, conform datelor oficiale ale Portului Rotterdam Authority. În contrast, Portul Constanța a înregistrat un trafic total de mărfuri de 75,04 milioane de tone în 2023, o creștere de 22,5% față de 2022, conform Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța (CN APMC). Deși diferențele de volum sunt semnificative, accentul pe complementaritate și pe rutele Est-Vest, precum și pe rolul Dunării, poziționează Constanța într-o nișă strategică diferită, nu neapărat competitivă direct cu Rotterdam, ci mai degrabă interconectată în rețeaua logistică europeană.
Deși discuțiile se concentrează pe potențial, există și provocări. Dezvoltarea infrastructurii feroviare și rutiere care conectează Portul Constanța cu interiorul continentului, precum și cu țările vecine, rămâne o prioritate. De asemenea, modernizarea și digitalizarea operațiunilor portuare sunt esențiale pentru a susține creșterea traficului și pentru a reduce timpul de staționare a navelor și mărfurilor. Implementarea unui management unificat al navigației pe Dunăre, deși o idee ambițioasă, necesită cooperare regională și investiții considerabile, cu potențiale obstacole birocratice și de finanțare.
### De ce contează
Poziționarea Portului Constanța ca nod esențial pe coridorul transcaspic și ca prim port european post-Suez are implicații majore pentru economia României și a întregii regiuni. Aceasta poate duce la atragerea de noi investiții în logistică și transport, crearea de locuri de muncă și consolidarea rolului României ca facilitator cheie al comerțului dintre Asia și Europa.
Dezvoltarea infrastructurii Dunării, transformând-o într-o