Intervenții esențiale pentru infrastructura Capitalei
Primăria Capitalei a demarat o serie de lucrări de reabilitare și modernizare a infrastructurii urbane, vizând două puncte cheie: Pasajul Basarab, un nod vital de circulație, și stațiile de tramvai de pe linia 5. Aceste intervenții, mult așteptate de bucureșteni, au scopul de a îmbunătăți siguranța și fluiditatea traficului, dar și confortul călătorilor. Lucrările la Pasajul Basarab, anunțate pentru începere pe 20 iunie, se vor desfășura etapizat, cu impact asupra circulației auto și a transportului public.
Potrivit anunțului Primăriei Capitalei, transmis marți, 16 iunie 2026, primele șase adăposturi pentru călători de pe linia 5 de tramvai au fost deja montate în timpul nopții, în zona stației Pasaj Băneasa. Această decizie strategică de a lucra exclusiv pe timpul nopții, între orele 00:00 și 06:00, a fost luată pentru a minimiza impactul asupra traficului, deja îngreunat de șantierul Magistralei 6 de metrou. Trei adăposturi au fost instalate pe un sens de circulație și alte trei pe sensul opus. „Am montat azi noapte primele șase adăposturi de pe linia 5 de tramvai. Trei pe un sens, trei pe un altul. Așa cum am anunțat! Constructorul a lucrat pe timp de noapte, de la ora 00.00 la 6.00, la stația Pasaj Băneasa pentru a nu bloca traficul auto și circulația tramvaielor de peste zi”, a declarat Primăria Municipiului București pe pagina sa de Facebook. Reprezentanții municipalității au cerut scuze pentru disconfortul creat locuitorilor din zonă.
Pe de altă parte, un aspect criticat de unii cetățeni, citat de o sursă, este designul refugiilor de la Pasajul Băneasa, descrise ca fiind „înguste” și „menite parcă să umilească cetățenii”, sugerând că ar fi fost preferabilă sacrificarea unei benzi auto pentru stații mai spațioase. Această perspectivă subliniază tensiunea dintre necesitatea fluidizării traficului auto și asigurarea unui confort adecvat pentru utilizatorii transportului public.
Lucrările la Pasajul Basarab, o structură esențială pentru traficul din Capitală, vor începe oficial pe 20 iunie. Pasajul, dat în folosință în 2011, nu a fost niciodată recepționat oficial, ceea ce a dus la o degradare accentuată din cauza lipsei de întreținere. Primăria Capitalei a declarat că pasajul a ajuns „plin de rugină, degradat”, cu fisuri la stâlpii din beton și cu un sistem de ape pluviale, scări, rampe și rosturi în paragină. „Nici servicii de curățenie, de pază ori de supraveghere video nu s-au putut contracta”, a informat Primăria, explicând situația precară. În urmă cu aproximativ zece zile, primarul general Ciprian Ciucu a semnat autorizația de construire, deschizând calea pentru aceste intervenții.
Planul de trafic pentru Pasajul Basarab prevede o serie de modificări semnificative. În perioada 20 – 29 iunie, lucrările se vor concentra pe zona liniilor de tramvai, fără a afecta traficul auto, cu scoaterea din tensiune a liniei de contact. Ulterior, între 29 iunie și 31 iulie, mașinile vor circula pe o singură bretea, în ambele sensuri, dinspre Calea Grozăvești înspre Șoseaua Nicolae Titulescu și invers. Pe parcursul lunii august, traficul auto se va muta pe cealaltă bretea. Din septembrie, odată cu revenirea traficului școlar, se vor efectua doar închideri punctuale pe carosabil. Autoritățile estimează că toate lucrările vor fi finalizate până la sfârșitul anului 2026.
Aceste intervenții vizează o gamă largă de reparații și modernizări, incluzând înlocuirea parapetului metalic degradat, a aparatelor de reazem nefuncționale și a rosturilor de dilatație. De asemenea, se va înlocui sistemul de colectare și evacuare a apei, se va așterne un nou covor asfaltic (strat de uzură pe cale pasaj și strat de legătură și uzură pe rampe), se vor curăța și proteja suprafețele de beton și metal prin sablare, astuparea fisurilor și aplicarea de mortare speciale, precum și protecția anticorozivă și a hobanelor. Lucrările includ și executarea marcajelor rutiere, reparații la panourile fonoabsorbante și la scările rulante. Pentru aceste lucrări, în urma unei tranzacții extrajudiciare, au fost readuși pe șantier constructorii inițiali, Astaldi (actualul Webuild) și FCC, alături de Trustul de Clădiri Metropolitane și Energetica Servicii.
Modificările vor afecta și transportul public. Din 20 iunie, liniile de tramvai 4 și 11 vor fi suspendate. În locul lor, STB va înființa linia 54, care va circula între Depou Alexandria – Zețarilor – Șura Mare. Linia 44 va opera cu un parc mărit, iar liniile 1 și 10 vor circula deviat. Linia 1 va avea traseul Romprim – Piața Sudului – Dristor – Obor – Banu Manta (în ambele sensuri), iar linia 10 va circula între Romprim – Piața Sudului – Piața Eroii Revoluției – Trafic Greu – 13 Septembrie – Ghencea (în ambele sensuri). Va fi înființată și linia navetă 610, între Primăria Sectorului 1 – Pasaj Basarab – Piața Leul – Piața Danny Huwe – Șoseaua Progresul, cu întoarcere pe Panduri. Circulația tramvaielor este programată să revină la normal de la 1 septembrie.
De ce contează
Aceste lucrări sunt cruciale pentru București, un oraș cu o infrastructură rutieră și de transport public suprasolicitată. Reabilitarea Pasajului Basarab, un punct nevralgic al traficului, va contribui la creșterea siguranței rutiere și la fluidizarea circulației pentru zeci de mii de șoferi zilnic. Modernizarea stațiilor de tramvai de pe linia 5, chiar dacă a stârnit unele critici legate de design, îmbunătățește condițiile pentru călători. Lipsa de întreținere a Pasajului Basarab de-a lungul anilor a demonstrat costurile neglijării infrastructurii, iar investiția actuală este esențială pentru a preveni degradări ireversibile și a asigura funcționalitatea pe termen lung a acestei artere vitale. Impactul asupra traficului, deși temporar, subliniază necesitatea unei planificări riguroase și a unei comunicări constante cu publicul.
Încheierea lucrărilor la Pasajul Basarab până la finalul anului 2026, așa cum a promis Primăria Capitalei, va marca un pas important în modernizarea infrastructurii urbane. Rămâne de văzut cum vor evolua lucrările pe timpul verii, având în vedere provocările logistice și impactul asupra traficului. Monitorizarea strictă a calității execuției și respectarea termenelor sunt esențiale pentru a evita repetarea problemelor din trecut, legate de lipsa recepției și întreținerii. De asemenea, modul în care vor fi gestionate devierile de transport public va influența percepția publică asupra eficienței administrației locale.
Proiectele viitoare de infrastructură urbană ar trebui să învețe din aceste experiențe, punând un accent mai mare pe mentenanța preventivă și pe un dialog transparent cu cetățenii.