Clubul încearcă să gestioneze conflictul cu suporterii
Clubul de fotbal Dinamo București a prezentat luni, 15 iunie 2026, noile sale echipamente pentru sezonul 2026-2027, o acțiune mult așteptată, dar care a reaprins discuțiile aprinse legate de controversata nouă siglă. Deși oficialii clubului au anunțat anterior intenția de a înlocui emblema actuală cu una creată împreună cu suporterii, noile tricouri vor afișa tot sigla care a generat proteste masive din partea fanilor. Această decizie vine în contextul în care, potrivit GSP.ro, modificarea siglei a fost necesară pentru a obține dreptul de a juca în competițiile europene.
Președintele clubului, Andrei Nicolescu, a confirmat pentru DigiSport că procesul de creare a unei noi sigle, cu implicarea suporterilor, este în desfășurare, dar că implementarea acesteia necesită timp. „Suntem într-un proces împreună cu fanii, un proces despre care eu știu ce înseamnă, nu este așa ușor. Suntem la nivelul la care facem niște caiete de sarcini pentru eventuale opțiuni de la agenții, după care se vor da în lucru”, a declarat Nicolescu la Prima Sport. El a adăugat că sigla actuală, care a costat „probabil jumătate” din cele 20.000 de euro vehiculate în presă, a fost o „alegere condiționată” de anumite circumstanțe.
Noile echipamente, detaliate de GSP.ro, includ un kit de acasă în dungi roș-albe, un echipament de deplasare de culoare crem și un al treilea kit în nuanțe de negru și maro închis. Suporterii vor avea parte de o surpriză neplăcută, constatând că sigla contestată este prezentă pe aceste echipamente. Totuși, conducerea a explicat că tricourile au fost deja preimprimate de către furnizorul Puma, iar logoul DDB (Doar Dinamo București) va fi adăugat ulterior, având un loc special pe tricou.
Într-o mișcare surprinzătoare, clubul Dinamo a propus suporterilor o nouă formă de protest, denumită „greva japoneză”, lansând concomitent cu noile echipamente o banderolă cu inscripția „Dinamo suntem toți”. Această inițiativă, explicată într-un comunicat oficial al clubului, sugerează că dezacordul poate fi exprimat simbolic, fără a boicota meciurile. Comunicatul subliniază: „Există și forme de protest care nu își propun să câștige o luptă, ci să păstreze deschisă o conversație. În cultura japoneză există de multă vreme ideea că dezacordul nu trebuie să însemne distrugere”.
Această propunere vine în contextul în care fanii dinamoviști și-au manifestat nemulțumirea în diverse moduri. Peluza Sud a ales să boicoteze meciurile, în timp ce Peluza Cătălin Hîldan a decis să intre pe stadion abia în minutul 10 al partidelor, ca semn de protest. Clubul pare să încerce, prin această banderolă opțională disponibilă pe magazinul online, să canalizeze nemulțumirile într-o formă mai puțin perturbatoare pentru atmosfera din stadion și pentru imaginea clubului. Descrierea de pe site a banderolei reiterează ideea unei forme demne de a spune „nu sunt de acord”, fără a înceta să susții echipa și să aparții comunității.
Procesul de rebranding al clubului a fost considerat necesar de către reprezentanții suporterilor și oficialii clubului, care s-au întâlnit și au convenit că acesta este esențial pentru obținerea independenței față de terți. Un comunicat emis de Dinamo pe 15 mai 2026 menționa că procesul de redefinire a identității vizuale va continua într-un grup de lucru mixt, iar în săptămânile următoare vor fi selectate agențiile cărora li se vor transmite caietele de sarcini. Dorința comună este obținerea unei identități vizuale care să reprezinte istoria și idealurile clubului Dinamo și ale suporterilor săi.
Andrei Nicolescu a subliniat complexitatea alegerii unei noi sigle, amintind de problemele din 2022, când un concurs pe Facebook a dus la votarea unor sigle „foarte urâte” de către rivali. Acesta a accentuat necesitatea unui proces riguros de validare a opțiunilor și de identificare a votanților îndreptățiți (membri DDB, abonați). Acest aspect, menționat la Prima Sport, subliniază dificultatea de a ajunge la un consens într-o comunitate atât de mare și pasională.
Dinamo a încheiat sezonul recent pe locul 4, cu 39 de puncte, calificându-se în finala barajului pentru Conference League, unde a fost învinsă de rivala FCSB cu scorul de 1-2 după prelungiri. Această performanță sportivă, deși onorabilă, este umbrită de tensiunile interne legate de identitatea vizuală a clubului. Contrastul dintre ambițiile europene și conflictul cu suporterii pe tema siglei este evident, clubul fiind nevoit să navigheze între cerințele UEFA și dorințele bazei sale de fani.
De ce contează Acest episod subliniază tensiunile din fotbalul românesc modern, unde identitatea unui club este profund legată de suporterii săi. Decizia Dinamo de a menține sigla contestată, chiar și temporar, și de a propune o „grevă japoneză” demonstrează o încercare de a echilibra necesitățile administrative și financiare cu dorințele bazei de fani. Modul în care clubul va gestiona acest conflict va influența nu doar imaginea sa, ci și unitatea comunității dinamoviste, vitală pentru performanțele viitoare și stabilitatea financiară, având în vedere contribuția suporterilor prin programul DDB.
În ciuda eforturilor de comunicare, situația actuală lasă deschise numeroase întrebări. Rămâne de văzut cum vor reacționa suporterii la propunerea „grevei japoneze” și dacă vor adopta această formă de protest simbolică în detrimentul boicotului. Procesul de creare a unei noi sigle, care implică consultarea fanilor și selecția unor agenții specializate, va fi unul de durată, iar rezultatul final este incert.
Între timp, clubul va trebui să gestioneze imaginea sa și să mențină o relație echilibrată cu suporterii, esențială pentru succesul sportiv și financiar pe termen lung, mai ales în contextul participării la competițiile europene și al obiectivelor ambițioase pentru sezonul 2026-2027.