Europarlamentarul denunță 'listele negre' și achitările din Dosarul 10 August.
Europarlamentarul Vlad Voiculescu a sesizat Comisia Europeană cu privire la două aspecte considerate esențiale pentru evaluarea statului de drept în România: Hotărârea nr. 1348/2026 a Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și evoluțiile din Dosarul „10 August”. Această acțiune vine în contextul în care, marți, 16 iunie 2026, CSM a transmis deja Comisiei Europene propria sa hotărâre, ce include o „listă neagră” cu entități și persoane considerate a aduce atingere independenței justiției. Voiculescu solicită o analiză aprofundată a acestor situații în Raportul privind statul de drept 2026, adresând o scrisoare comisarului european pentru justiție, Michael McGrath.
Potrivit Digi24, Voiculescu a declarat că „atunci când o instituție a statului ajunge să întocmească liste cu jurnaliști, ONG-uri, partide și cetățeni care îi critică activitatea și îi etichetează drept participanți la un presupus atac împotriva justiției, nu mai vorbim despre apărarea independenței justiției. Vorbim despre riscul folosirii autorității instituționale pentru intimidarea criticilor legitimi.” Această declarație subliniază îngrijorarea față de Hotărârea CSM, adoptată pe 9 iunie 2026, care susține existența unui „atac fără precedent” asupra independenței justiției. Documentul nominalizează explicit USR, organizațiile Funky Citizens, Expert Forum, Declic, Corupția Ucide, publicațiile G4Media și Recorder, precum și cetățeni activi pe rețelele sociale, conform HotNews.ro. G4Media, citată de mai multe surse, a respins acuzațiile și a denunțat tentativa de intimidare, considerând-o un „derapaj autoritarist”.
Scrisoarea CSM către Comisia Europeană, semnată de președintele Liviu Gheorghe Odagiu și adresată președintei Ursula von der Leyen și comisarului McGrath, include Hotărârea nr. 1348 din 9 iunie 2026, însoțită de un material de 76 de pagini care detaliază „campania de discreditare a puterii judecătorești”, așa cum a relatat Evenimentul Zilei. CSM susține că, începând cu anul 2025, au fost promovate măsuri care ar fi vizat remunerația, pensiile, finanțarea instanțelor și resursele umane din sistemul judiciar, având ca efect „inhibarea judecătorilor și erodarea încrederii publice”. Consiliul Superior al Magistraturii precizează că hotărârea nu are caracter sancționator și nu stabilește răspunderi juridice, fiind o comunicare instituțională în contextul evaluării garanțiilor privind independența justiției, un tip de procedură utilizat în 465 de cazuri similare între 2011 și 2025.
Pe de altă parte, europarlamentarul Vlad Voiculescu contestă legitimitatea invocată de CSM pentru această hotărâre. Potrivit Digi24, Asociația Forumul Judecătorilor din România și judecători participanți la adunările generale invocate în document au declarat public că respectivele reuniuni au avut ca temă salarizarea magistraților și nu au dezbătut sau aprobat liste de partide, ONG-uri, jurnaliști ori persoane nominalizate. Mai mult, Secția pentru procurori a CSM a transmis public că analiza statistică utilizată în hotărâre pentru a susține anumite concluzii privind prescripția nu este suficientă pentru a descrie în mod relevant modul în care sistemul judiciar a gestionat această problemă. Aceste divergențe interne subliniază o fractură în interiorul sistemului judiciar românesc, cu privire la modul în care ar trebui gestionată critica publică și percepute amenințările la adresa independenței.
Un al doilea punct crucial al sesizării lui Vlad Voiculescu este Dosarul „10 August”, considerat un test major pentru capacitatea statului român de a investiga și sancționa abuzurile forțelor de ordine. Achitarea, pe 15 iunie 2026, de către Tribunalul Militar București, a foștilor șefi ai Jandarmeriei Române, judecați pentru abuz în serviciu în cazul intervenției în forță la protestele pașnice din Piața Victoriei din 2018, a stârnit un val de indignare. Voiculescu a subliniat un contrast puternic: „Pentru cei care au agresat o jandarmeriță, justiția a dat condamnări definitive în doi ani și jumătate, în două cazuri cu executare. Pentru cei care au gazat 30.000 de oameni, același sistem a dat, astăzi, achitări după opt ani.” Această sentință a venit, simbolic, la 36 de ani de la mineriada din 1990, un alt caz de violență împotriva cetățenilor rămas fără răspuns, conform europarlamentarului. Această discrepanță ridică întrebări serioase despre aplicarea egală a legii, indiferent de statutul persoanelor implicate.
În context european, România a fost monitorizată prin Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) până în 2023, când monitorizarea a fost ridicată, în ciuda unor rapoarte care semnalau încă deficiențe. Această decizie a fost criticată de unii observatori, care au considerat-o prematură. Acum, cu noul instrument, Raportul privind statul de drept, Comisia Europeană continuă să evalueze situația justiției în statele membre. Cazuri precum cel al „listelor negre” ale CSM sau achitările din Dosarul 10 August pot influența percepția Bruxelles-ului asupra angajamentului României față de principiile fundamentale ale Uniunii Europene. În țări precum Polonia sau Ungaria, evoluții similare legate de independența justiției și libertatea presei au dus la declanșarea unor proceduri de infringement sau chiar la activarea Articolului 7 din Tratatul UE, demonstrând gravitatea cu care Comisia abordează aceste subiecte.
De ce contează
Această sesizare a Comisiei Europene și hotărârea CSM au implicații majore pentru democrația și statul de drept din România. Crearea unor „liste negre” de către o instituție a justiției și achitarea unor oficiali acuzați de abuzuri grave la proteste subminează încrederea publicului în sistemul judiciar și ridică semne de întrebare asupra imparțialității și independenței acestuia. Pentru cetățeni, aceste evenimente pot însemna o erodare a libertății de exprimare și a dreptului la protest, dar și o lipsă de responsabilitate a autorităților. Intervenția Comisiei Europene ar putea forța o clarificare și o reevaluare a practicilor instituționale, esențiale pentru consolidarea democrației românești.
În perioada următoare, se așteaptă ca Comisia Europeană să analizeze cu atenție atât sesizarea lui Vlad Voiculescu, cât și documentele transmise de CSM. Includerea acestor aspecte în Raportul privind statul de drept 2026 ar putea genera recomandări specifice pentru România și, în funcție de gravitatea constatărilor, ar putea duce la presiuni sporite din partea instituțiilor europene. Rămâne de văzut dacă divergențele interne din CSM, precum și criticile societății civile și ale jurnaliștilor, vor influența poziția finală a Comisiei și dacă statul român va demonstra o capacitate reală de autoreglare și de respectare a principiilor fundamentale ale statului de drept, inclusiv prin garantarea libertății presei și a dreptului la întrunire pașnică.
Dialogul dintre instituțiile românești și cele europene va fi crucial în definirea direcției viitoare a justiției din România.