Proiectul actual, risc de inechități și plecări
Federația „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) a avertizat luni, 15 iunie 2026, că proiectul noii legi a salarizării pentru sistemul medical este „departe de a fi gata” și necesită o analiză aprofundată. Sindicaliștii solicită Guvernului amânarea deciziei finale până în august 2026, termen-limită asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pentru a evita dezechilibre majore în sistem.
Potrivit unui comunicat al FSSR, forma actuală a proiectului „nu oferă garanții suficiente pentru protejarea veniturilor totale aflate în plată” și riscă să genereze inechități semnificative. Preocupările vizează în mod special sporurile, plata gărzilor, a muncii de noapte, precum și a activității desfășurate în weekend sau în zilele de sărbătoare legală. Reprezentanții sindicali subliniază că proiectul afectează inclusiv poziționarea profesiilor în grila salarială și tratamentul aplicat personalului auxiliar, nemedical și TESA.
O critică majoră adusă de FSSR este lipsa de transparență, afirmând că forma actualizată a proiectului nu a fost comunicată integral sindicatelor. Mai mult, modificările discutate nu au fost explicate suficient pentru a permite o evaluare reală a impactului asupra angajaților din sănătate. În acest context, federația solicită continuarea consultărilor și realizarea unei noi analize de impact la nivelul Ministerului Sănătății, defalcată pe categorii profesionale, specialități și tipuri de unități medicale.
Un aspect central al revendicărilor sindicaliștilor, susținut de o consultare publică internă, este principiul „non-regresului”. Conform datelor prezentate de FSSR, 93,9% dintre respondenți susțin că niciun venit nu ar trebui să scadă odată cu implementarea noii legi. De asemenea, 90,6% cer indexarea valorii de referință cu inflația, o măsură esențială pentru menținerea puterii de cumpărare a salariilor în contextul economic actual. Aceste cifre subliniază o preocupare profundă în rândul personalului medical, care se teme de o diminuare a veniturilor reale.
Riscul de plecare masivă din sistemul public de sănătate este o altă îngrijorare majoră, cu 61,3% dintre respondenți considerând probabilă părăsirea sistemului dacă proiectul nu va fi modificat. Sindicaliștii atrag atenția că acest risc este cel mai pronunțat în rândul personalului tânăr. O lege care limitează sporurile și nu recunoaște adecvat munca în ture sau continuitatea asistenței medicale poate afecta grav retenția personalului și, implicit, funcționarea sistemului public de sănătate, deja sub presiune din cauza deficitului de personal.
Contextul european arată că România se confruntă deja cu o migrație semnificativă a personalului medical. Potrivit datelor Eurostat din 2023, România avea una dintre cele mai scăzute densități de medici și asistenți medicali pe cap de locuitor din Uniunea Europeană, fenomen agravat de salarizarea precară și condițiile de muncă. O nouă lege a salarizării care nu adresează aceste probleme riscă să adâncească deficitul, punând în pericol accesul cetățenilor la servicii medicale de calitate. De exemplu, în 2022, raportul medic-populație în România era de aproximativ 3,2 medici la 1.000 de locuitori, sub media UE de 3,9, conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății.
Federația „Solidaritatea Sanitară” insistă că proiectul „trebuie verificat înainte de adoptare, nu corectat după ce produce efecte”, o lecție învățată din experiența legilor salarizării anterioare, care au generat adesea inechități și procese în instanță. Ei solicită Guvernului să utilizeze perioada rămasă până în august 2026 pentru a corecta proiectul și a evita apariția unor noi discrepanțe salariale, care ar putea submina încrederea angajaților și ar duce la un exod și mai mare de profesioniști.
De ce contează Această dispută privind legea salarizării este crucială pentru viitorul sistemului public de sănătate din România. O lege adoptată fără o analiză riguroasă și fără a ține cont de solicitările sindicatelor poate duce la o demotivare generalizată a personalului medical, accelerând plecările din sistem și afectând calitatea serviciilor medicale. Pentru pacienți, aceasta înseamnă timpi de așteptare mai mari, acces limitat la specialiști și o presiune crescută asupra personalului rămas, cu consecințe directe asupra sănătății publice. Asigurarea unor venituri decente și previzibile este esențială pentru reținerea talentelor și funcționarea optimă a spitalelor.
În perioada următoare, presiunea asupra Guvernului de a finaliza proiectul legii salarizării în sistemul public va crește, având în vedere termenul asumat prin PNRR. Rămâne de văzut dacă Ministerul Sănătății și Ministerul Muncii vor relua consultările cu sindicatele și vor integra propunerile acestora pentru a evita o criză de personal și noi litigii. Capacitatea Guvernului de a găsi un echilibru între constrângerile bugetare și necesitatea de a oferi salarii competitive va fi un test important pentru stabilitatea și funcționalitatea sistemului medical românesc.
Neimplementarea corectă a noii legi ar putea avea un impact negativ asupra fondurilor europene alocate prin PNRR, care depind de reforme structurale, inclusiv în domeniul salarizării publice.