Declin economic și scădere a consumului
Producția de energie a României a înregistrat o scădere de 1,5% în primele patru luni ale anului 2026 comparativ cu aceeași perioadă din 2025, iar consumul final de energie electrică s-a diminuat cu 2,7%, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS) publicate luni. "Această tendință sugerează o ajustare în consum, posibil influențată de condițiile economice generale", a declarat un expert al INS.
În perioada ianuarie-aprilie 2026, resursele de energie primară au totalizat 10,482 milioane tone echivalent petrol (tep), în scădere cu 3,3% față de anul precedent. Producția internă a fost de 5,498 milioane tep, înregistrând o scădere de 83.900 tep. Importurile de energie au scăzut și ele cu 5,2%, la 4,983 milioane tep. Potrivit INS, resursele de energie electrică au crescut, ajungând la 23,834 miliarde kWh, cu 570,6 milioane kWh mai mult decât anul trecut.
Cea mai semnificativă creștere a fost observată în producția hidro, care a crescut cu 31,5%, atingând 5,119 miliarde kWh. Producția de energie eoliană a crescut cu 265,1 milioane kWh, ajungând la 2,391 miliarde kWh, iar energia solară a înregistrat o explozie de 126,4%, atingând 1,432 miliarde kWh. În contrast, producția din termocentrale a scăzut cu 3,6%, la 5,783 miliarde kWh, iar producția din centralele nucleare a scăzut cu 2,9%.
Un alt aspect important este scăderea consumului de energie electrică de către populație, care a scăzut cu 10,1%, în timp ce consumul global a fost de 16,533 miliarde kWh. Consumul în economie a scăzut cu 0,4%, iar iluminatul public a crescut cu 0,8%. Exporturile de energie electrică au crescut, România exportând 5,148 miliarde kWh, cu 708,7 milioane kWh mai mult decât în aceeași perioadă din 2025.
Pe de altă parte, Banca Națională a României (BNR) a raportat o creștere a datoriei externe totale a României cu un miliard de euro în primele patru luni din 2026, atingând 229,5 miliarde de euro. Datoria administrației publice a crescut de la 125,6 miliarde de euro la sfârșitul anului trecut la 126,9 miliarde de euro. Această creștere a fost susținută de împrumuturile contractate de stat, care au crescut cu 2,38 miliarde de euro.
De asemenea, datoria externă pe termen lung a ajuns la 182,7 miliarde de euro, reprezentând 79,6% din totalul datoriei externe, o creștere de 1,4% față de sfârșitul anului 2025. Conform BNR, datoria externă pe termen scurt a scăzut cu 2,8%, la 46,7 miliarde de euro. În perioada ianuarie-aprilie 2026, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 7,9 miliarde de euro, o îmbunătățire față de deficitul de 9,1 miliarde de euro din aceeași perioadă a anului trecut.
Structura contului curent arată un deficit mai mic în balanța bunurilor, cu 698 milioane euro, și un excedent mai mare în balanța serviciilor, de 197 milioane euro. Însă, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 204 milioane euro, în timp ce veniturile secundare au adus o contribuție pozitivă de 430 milioane euro. În plus, investițiile directe ale nerezidenților în România au scăzut la 1,5 miliarde de euro, de la 2,2 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2025.
Scăderea producției de energie și a consumului reflectă o tendință mai amplă în economia românească, care se confruntă cu provocări economice semnificative. Acest declin poate fi interpretat ca o ajustare în fața unor condiții economice mai dificile, inclusiv creșterea datoriei externe și a deficitului de cont curent. Aceste date sunt esențiale pentru a înțelege direcția în care se îndreaptă economia României și impactul său asupra consumatorilor și investitorilor.
Pe termen scurt, este esențial ca autoritățile să monitorizeze aceste tendințe și să implementeze politici care să sprijine stabilitatea economică și să încurajeze o creștere sustenabilă. De asemenea, este important să se analizeze impactul acestor modificări asupra pieței muncii și asupra nivelului de trai al populației.
În concluzie, România se află într-un moment crucial, cu scăderi în producția de energie și o creștere a datoriei externe, care necesită o atenție sporită din partea autorităților economice.
Viitorul apropiat va aduce provocări, dar și oportunități pentru a revitaliza economia și a asigura o tranziție către surse de energie mai sustenabile.