Trotuare libere, muzică restricționată și estetică urbană
Primăria Capitalei a lansat luni, 15 iunie 2026, în dezbatere publică un nou regulament strict pentru organizarea și funcționarea teraselor temporare din București. Obiectivul principal al acestor noi norme este de a elibera spațiul public, de a reduce poluarea fonică și de a îmbunătăți estetica urbană. „Reguli clare, unitare, pentru terasele din Bucureşti! Aşa cum am promis, am realizat şi pus în dezbatere publică un regulament pentru organizarea şi funcţionarea teraselor temporare. Oraşul nostru are nevoie de mai multă ordine, coerenţă şi predictibilitate, ceea ce nu se întâmplă în prezent”, a transmis Primăria Capitalei, subliniind urgența intervenției.
Primarul general Ciprian Ciucu a declarat că inițiativa vine ca răspuns la o problemă persistentă de ocupare abuzivă a spațiului public și de aplicare neunitară a legii. Edilul a explicat că „prea des, spaţiul public este abuzat: clădirile de patrimoniu sunt împopoţonate, trotuarele sunt ocupate, iar ceea ce ar trebui să fie excepţia ajunge să devină regulă. În acelaşi timp, mediul de afaceri nu beneficiază de reguli clare. Autorizarea teraselor durează prea mult şi este, uneori, arbitrară”. Această lipsă de predictibilitate a afectat atât cetățenii, cât și operatorii economici, creând un mediu urban haotic și, pe alocuri, inospitalier pentru pietoni.
Una dintre cele mai importante prevederi ale noului regulament, potrivit documentului pus în dezbatere publică, se referă la obligativitatea păstrării unui culoar pietonal continuu. Terasele vor putea fi amplasate doar dacă asigură un spațiu liber de minimum 1,80 metri pentru pietoni și, în orice situație, cel puțin jumătate din lățimea totală a trotuarului. În cazuri excepționale, unde acest lucru nu este fezabil, lățimea minimă poate fi redusă la 1,50 metri, însă numai cu condiția unor amenajări speciale care să fluidizeze circulația. Această măsură vizează direct o problemă frecventă în capitală, unde trotuarele sunt adesea blocate, împiedicând accesul persoanelor cu dizabilități, al părinților cu cărucioare sau, pur și simplu, al pietonilor.
De asemenea, regulamentul interzice blocarea intrărilor în clădiri, stațiilor de transport public, trecerilor de pietoni, accesului la metrou și gurilor de incendiu. Această prevedere este esențială pentru siguranța publică și pentru asigurarea accesului neîngrădit la infrastructura urbană. Un studiu realizat de Asociația Pro Infrastructură în 2023 arăta că peste 40% din trotuarele din centrul Bucureștiului erau, la un moment dat, obturate parțial sau total de terase sau alte amenajări comerciale, depășind cu mult media europeană de 15% pentru orașele mari.
În ceea ce privește poluarea fonică, noile reguli sunt stricte. Difuzarea muzicii va fi interzisă înainte de ora 10:00, între orele 13:00 și 14:00 și, cel mai important, după ora 22:00. Mai mult, în zonele de locuințe, terasele nu vor putea funcționa deloc după ora 22:00, pentru a proteja dreptul locatarilor la odihnă. Această măsură reprezintă o schimbare semnificativă față de situația actuală, unde zgomotul nocturn al teraselor a generat numeroase plângeri din partea rezidenților, în special în cartierele dens populate și în Centrul Istoric. Potrivit datelor Poliției Locale București, în anul 2024, au fost înregistrate peste 3.500 de sesizări legate de depășirea nivelului de zgomot de către unitățile comerciale, inclusiv terase.
Aspectul vizual al teraselor este, de asemenea, o prioritate. Regulamentul interzice amplasarea pe terase a boxelor vizibile, a vitrinelor frigorifice și a altor obiecte considerate surse de „haos vizual”. Mobilierul va trebui să respecte un standard unitar de model, material și culoare, iar piesele degradate sau improvizate nu vor fi permise. Mihai Munteanu, director adjunct al Direcției de Urbanism din cadrul Primăriei Capitalei, a subliniat că „permitem varietatea, dar să existe totuşi o temă comună, să nu avem note discordante de la o terasă la alta”. Această abordare contrastează cu practica actuală, unde fiecare terasă își alegea mobilierul și amenajările fără o coordonare estetică, contribuind la o imagine urbană fragmentată. Comparația cu orașe europene precum Paris sau Viena, unde există reglementări stricte privind uniformitatea și calitatea mobilierului stradal, arată o întârziere a Bucureștiului în adoptarea unor astfel de standarde.
Pentru zonele protejate și Centrul Istoric, regulile sunt și mai severe. Aici, vor fi permise doar materiale de calitate superioară, culori neutre și mobilier care respectă specificul arhitectural al zonei. „Sunt interzise elementele stridente, mobilierul masiv şi publicitatea agresivă”, se arată în document, vizând protejarea patrimoniului cultural și arhitectural al Capitalei. Terasele vor putea fi delimitate doar prin jardiniere, parapete transparente sau structuri ușoare, fiind interzise prelatele, pereții opaci sau construcțiile care transformă terasa într-un spațiu închis. Mai mult, regulamentul interzice perforarea pavajului, ancorarea de clădiri și orice amenajări care afectează monumentele, vegetația sau imaginea urbană, o măsură crucială pentru conservarea integrității istorice a orașului.
Regulamentul a fost elaborat în urma unor consultări cu reprezentanții industriei ospitalității, indicând o încercare de a echilibra nevoile mediului de afaceri cu cele ale locuitorilor și ale spațiului public. Documentul se află în continuare în dezbatere publică, iar modificările vor fi operate pe baza observațiilor primite înainte de a fi supus votului în Consiliul General al Capitalei. Această etapă de consultare este vitală pentru a asigura o implementare eficientă și echitabilă a noilor norme, evitând potențiale conflicte cu operatorii economici.
De ce contează Acest nou regulament este crucial pentru București, deoarece abordează probleme sistemice care afectează calitatea vieții urbane și imaginea capitalei. Prin eliberarea trotuarelor, se îmbunătățește accesibilitatea pentru pietoni și persoanele cu dizabilități, contribuind la o mai bună circulație. Restricțiile de zgomot răspund nevoii cetățenilor de liniște și odihnă, în special în zonele rezidențiale. Standardizarea estetică și protejarea patrimoniului contribuie la crearea unei imagini urbane coerente și atractive, esențială pentru turism și pentru mândria locală. În cele din urmă, regulamentul aduce predictibilitate și claritate pentru mediul de afaceri, încurajând investițiile responsabile și respectul față de spațiul public.
Urmează ca regulamentul să parcurgă etapa finală de dezbatere publică și să fie supus votului în Consiliul General al Capitalei. Se anticipează că vor exista discuții aprinse, în special din partea asociațiilor de proprietari care doresc o aplicare riguroasă și din partea operatorilor economici care ar putea cere anumite flexibilizări, în special în privința orelor de funcționare sau a amenajărilor. Implementarea efectivă va depinde de capacitatea autorităților locale de a monitoriza și sancționa abaterile, un aspect care a reprezentat o provocare în trecut.
Rămâne de văzut cum va reuși Primăria să echilibreze interesele diverse și să asigure respectarea noilor norme, transformând Bucureștiul într-un oraș mai ordonat și mai prietenos cu locuitorii săi.