Doar 72,7% dintre tineri își găsesc un loc de muncă.
România se plasează printre statele Uniunii Europene cu cele mai scăzute rate de ocupare în rândul absolvenților recenți, conform datelor publicate luni, 15 iunie 2026, de Eurostat. În 2025, doar 72,7% dintre absolvenții români cu vârste cuprinse între 20 și 34 de ani aveau un loc de muncă, o cifră semnificativ sub media europeană de 83%. Această situație subliniază o problemă structurală persistentă pe piața muncii din România, unde tranziția de la educație la angajare rămâne o provocare majoră. „Nivelul de educaţie joacă un rol esenţial atunci când absolvenţii recenţi îşi caută un loc de muncă. Absolvenţii cu studii superioare au înregistrat cele mai mari rate de ocupare a forţei de muncă şi au fost, în general, mai bine protejaţi de riscurile şomajului decât colegii lor care au intrat pe piaţa muncii cu niveluri de educaţie mai scăzute”, a declarat un reprezentant Eurostat, subliniind importanța calificărilor.
Potrivit raportului Eurostat, rata medie de ocupare a forței de muncă pentru absolvenții recenți din Uniunea Europeană a crescut în 2025 la 83%, de la 82,3% în anul anterior. Această creștere reflectă o îmbunătățire generală la nivel european, cu 7,5 puncte procentuale în ultimii 11 ani. Totuși, România se află la polul opus, alături de Grecia (62,4%) și Italia (71,8%), în timp ce cele mai mari rate de ocupare au fost înregistrate în Malta (91%), Germania (90,6%) și Olanda (90,1%).
Analiza detaliată a Eurostat relevă că nivelul de educație continuă să influențeze puternic șansele de angajare ale tinerilor. În 2025, rata de ocupare în rândul absolvenților recenți cu studii superioare a fost de 87% la nivelul Uniunii Europene, cu aproape 10 puncte procentuale peste cea a absolvenților cu studii medii, care a fost de 77,2%. Pentru absolvenții de învățământ superior, state precum Estonia, Malta, Ungaria, Irlanda, Germania, Polonia, Olanda și Austria au depășit pragul de 90% rată de ocupare. În contrast, Grecia și Italia au rămas sub pragul de 80% pentru această categorie.
România se confruntă cu dificultăți și în ceea ce privește rata de ocupare a absolvenților de învățământ profesional mediu, situându-se printre ultimele state din UE. În 2025, rata de ocupare pentru această categorie a fost de 63,4% în România, semnificativ sub media europeană de 80,2%. Aceasta contrastează puternic cu Germania, unde rata a atins 91,5%, în timp ce Grecia a înregistrat cel mai slab rezultat din UE, cu 58%. Opt state membre, printre care Germania, Danemarca, Olanda și Cehia, au atins obiectivul european de minimum 82% rată de ocupare pentru absolvenții de învățământ profesional.
Un aspect îngrijorător, semnalat și de Risco.ro, este că ponderea de ocupare în România a fost mai mică în 2025 (72,7%) comparativ cu anii anteriori, când înregistra 75% în 2024 și 74,8% în 2023. Mai mult, nivelul actual se află sub cel din perioada pre-pandemică, când în 2017, 2018 și 2019, rata de ocupare a absolvenților recenți a fost de 76%, 77,4%, respectiv 76,1%. Această tendință descendentă indică o deteriorare a condițiilor de angajare pentru tinerii absolvenți români, în ciuda unei recuperări generale la nivel european.
Datele Eurostat evidențiază și diferențe de gen pe piața muncii. La nivel european, rata de ocupare a absolvenților recenți a fost mai ridicată în rândul bărbaților (84,4%) decât al femeilor (81,5%). Cehia a înregistrat cea mai mare rată de ocupare în rândul bărbaților, de 92,4%, urmată de Olanda și Germania. În cazul femeilor, Malta, Germania și Austria au avut cele mai bune rezultate. România s-a clasat printre statele cu cele mai scăzute rate atât pentru bărbați (74,9%), cât și pentru femei (70,3%), conform ambelor surse. În 18 state membre, rata de ocupare a fost mai mare pentru bărbați, cu cele mai mari diferențe în Cehia (+12,2 pp), Letonia (+10,3 pp) și Slovenia (+6,3 pp). În contrast, în Grecia (+11,8 pp), Estonia (+5 pp) și Finlanda (+4,4 pp), femeile au avut rate de ocupare mai ridicate decât bărbații.
De ce contează Aceste statistici sunt esențiale pentru viitorul economic și social al României. O rată scăzută de angajare a absolvenților indică o ineficiență a sistemului de educație în a pregăti tinerii pentru cerințele pieței muncii sau o lipsă de oportunități economice. Fenomenul contribuie la exodul creierelor, la o productivitate mai mică și la o povară crescută asupra sistemelor de asistență socială. Pe termen lung, impactul se traduce printr-o competitivitate redusă a economiei românești la nivel european și o scădere a potențialului de inovare și dezvoltare.
În concluzie, situația României, cu una dintre cele mai scăzute rate de ocupare a absolvenților din UE, necesită o analiză aprofundată și măsuri concrete. Este imperativă o aliniere mai bună între programele educaționale și nevoile pieței muncii, o investiție sporită în învățământul profesional și tehnic, precum și strategii de stimulare a creării de locuri de muncă pentru tineri. Fără o abordare coerentă, decalajul față de media europeană riscă să se adâncească, iar România va continua să piardă resursă umană valoroasă în detrimentul altor state membre.
Rămâne de văzut dacă autoritățile române vor reuși să implementeze reforme structurale capabile să inverseze această tendință negativă în anii următori.