Planuri de reformă teritorială
Premierul desemnat Eugen Tomac a fost invitat sâmbătă, 13 iunie 2026, la Antena 3 CNN, unde a prezentat detalii despre planul său de guvernare, axat pe reforma administrativ-teritorială. Tomac a subliniat că este esențial să se renunțe la structurile administrative învechite, afirmând: "Nu mai putem trăi după România creionată de pe timpul lui Ceaușescu". Aceasta vine într-un context în care, conform datelor de la Institutul Național de Statistică (INS), România are un număr semnificativ de localități cu populații extrem de reduse, ceea ce face ca subvenționarea acestora să devină o povară pentru bugetul de stat.
Potrivit premierului desemnat, reforma va fi realizată „în mod voluntar” și va necesita un consens politic larg. "Toate guvernele în ultimii ani au anunțat că vor face această reformă teritorial-administrativă. Ea are nevoie de un consens politic și noi vom merge și vom discuta cu toate formațiunile politice, cu PNL, PSD, UDMR", a precizat Tomac. În acest sens, el a subliniat că nu este vorba despre dispariția comunelor și orașelor, ci despre o reorganizare eficientă a acestora pentru a îmbunătăți accesul la resursele Uniunii Europene.
Eugen Tomac a explicat că subvenționarea primăriilor cu 300-400 de locuitori nu mai este sustenabilă și a propus ca acestea să fie reorganizate administrativ. "Nu mai putem subvenționa de la bugetul de stat primării cu 300-400 de locuitori", a declarat Tomac, adăugând că este mai eficient să se dea o nouă destinație acestor instituții. Acest lucru ar putea duce la economii bugetare și la o utilizare mai rațională a resurselor.
Criticii acestei propuneri ar putea susține că astfel de măsuri ar putea duce la dispariția unor comunități mici și la o concentrare a puterii în orașele mari. De asemenea, există temeri că localitățile mici ar putea pierde accesul la fonduri și servicii esențiale. Potrivit unui raport Eurostat din 2023, România se confruntă cu o polarizare economică între zonele urbane și cele rurale, iar o reformă administrativă ar putea exacerba aceste disparități.
În ceea ce privește discuțiile cu partidele politice, Tomac a afirmat că nu a simțit o reticență din partea acestora, ci mai degrabă o nuanțare în ceea ce privește modul în care se poate realiza această reorganizare. "Eu am ridicat această problemă în discuțiile pe care le-am avut cu partidele politice și nu am simțit o reticență", a declarat el.
Aceste propuneri vin într-un moment în care România are nevoie de o abordare eficientă pentru a accesa fondurile europene, iar reforma administrativă ar putea fi cheia pentru a îmbunătăți atractivitatea comunităților locale. Tomac a subliniat că este nevoie de o dezbatere publică largă pentru a implica cetățenii în acest proces, asigurându-se că vocea comunităților este auzită.
Pe scurt, reforma administrativ-teritorială propusă de Eugen Tomac ar putea avea implicații semnificative asupra structurii administrative a României, dar va necesita un angajament politic ferm și participarea activă a cetățenilor. Se așteaptă ca primele discuții formale să înceapă în săptămânile următoare, cu scopul de a stabili un cadru de lucru pentru această reformă.
În concluzie, reforma administrativă propusă de Eugen Tomac ar putea reprezenta o oportunitate crucială pentru a moderniza structurile administrative ale României, dar va necesita un dialog deschis și constructiv cu toate părțile implicate pentru a asigura un proces echitabil și eficient pentru toți cetățenii.
Următorii pași vor include organizarea de întâlniri cu partidele politice și consultări publice pentru a discuta detaliile reformei.