Austeritate și reforme radicale
Premierul desemnat Eugen Tomac a prezentat vineri, 12 iunie 2026, o primă variantă a programului său de guvernare, subliniind ca prioritate reforma administrativ-teritorială. Aceasta este esențială pentru implementarea altor măsuri incluse în program, precum reformele în sănătate și absorbția fondurilor europene. "Reforma administrativ-teritorială nu este o simplă măsură bugetară, ci o condiție fundamentală pentru eficientizarea administrației publice", a declarat Tomac în cadrul unei conferințe de presă.
Conform documentului obținut de Gândul, reforma administrativ-teritorială preconizează reducerea numărului de județe de la 41 la 20, precum și a comunelor și orașelor, ce ar urma să aibă un număr minim de locuitori specificat. De asemenea, Tomac a subliniat necesitatea unei restructurări a consilierilor locali, reducând numărul acestora de la 44.300 la 10.000. Această propunere a stârnit reacții mixte din partea specialiștilor și a partidelor politice.
Potrivit datelor INS, România are în prezent 41 de județe, 2.861 de comune și 320 de orașe. Schimbările propuse de Tomac ar putea influența semnificativ structura administrativă a țării. De asemenea, un raport Eurostat din 2025 a evidențiat că România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la eficiența administrativă, ceea ce subliniază necesitatea urgentării reformelor.
Criticii reformelor propuse de Tomac, inclusiv membri ai USR și PNL, susțin că măsurile sunt insuficiente și că nu abordează problemele fundamentale ale administrației. "Este o abordare superficială care nu va aduce schimbările necesare în administrație", a declarat Dominic Fritz, președintele USR. Deși Tomac a încercat să colaboreze cu aceste partide, discuțiile nu au dus la un consens, ceea ce complică și mai mult situația politică din România.
Eugen Tomac a prezentat, de asemenea, un plan de măsuri fiscale care preconizează menținerea nivelului actual al impozitelor, în contrast cu așteptările unor creșteri fiscale. "România nu își poate permite o creștere a taxelor în această perioadă de criză economică", a afirmat Tomac. El a subliniat că prioritatea guvernului va fi stimularea economiei prin atragerea de investiții și crearea de locuri de muncă, în contextul în care rata șomajului a crescut la 7% în 2025, conform datelor INS.
Reacțiile la programul de guvernare Tomac au fost variate. În timp ce unii analiști economici consideră că măsurile propuse sunt un pas în direcția corectă, alții avertizează că fără un suport parlamentar solid, guvernul riscă să nu fie capabil să implementeze reformele necesare. "Un guvern fără susținere politică nu poate spera să realizeze schimbări semnificative", a declarat Ilie Bolojan, liderul PNL.
În acest context, Eugen Tomac se confruntă cu provocarea de a obține cele 233 de voturi necesare pentru învestirea cabinetului său, având în vedere că atât USR, cât și PNL au anunțat că nu vor vota pentru învestirea guvernului său. De asemenea, anunțul că USR va avea discuții deschise cu Tomac sugerează că există o deschidere pentru negociere, însă nu este clar dacă aceste discuții vor duce la un sprijin concret.
Pe fondul acestor provocări, premierul desemnat a reiterat că va continua să colaboreze cu partidele politice pentru a găsi soluții viabile pentru criza actuală. "Este esențial să avem un guvern stabil care să se concentreze pe reformele necesare pentru a îmbunătăți viața cetățenilor români", a concluzionat Tomac.
În concluzie, programul de guvernare al lui Eugen Tomac se confruntă cu numeroase provocări, iar succesul acestuia depinde de capacitatea sa de a construi o majoritate parlamentară.
Următoarele zile vor fi cruciale pentru viitorul politic al României, iar impactul reformelor propuse asupra administrației și economiei va fi observat cu atenție de către cetățeni și analiști.