Furturi internaționale de literatură
Cel mai recent episod din povestea unui complot internațional pentru furtul a peste 170 de opere literare rusești rare din mai multe biblioteci importante din Europa se desfășoară în acest moment într-un tribunal de la Paris. Cele mai multe jafuri au vizat lucrările marelui scriitor Alexandr Pușkin, considerat fondatorul literaturii ruse moderne, hoții reușind să fure cărți în valoare totală de aproape 3 milioane de dolari din 10 țări europene.
Șase georgieni sunt acuzați de autoritățile din Franța că au furat cărți din mari biblioteci din Cehia, Elveția, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Letonia, Lituania, Olanda și Polonia. Investigatorii cred că cei șase suspecți fac parte dintr-o rețea extinsă de rude și asociați care au călătorit în Europa cu autobuzul, folosind identități și permise de bibliotecă false timp de aproximativ doi ani, potrivit New York Times.
Hoții căutau ediții rare ale manuscriselor rusești pentru a le studia, fotografia și înlocui cu copii false. Suspecții sunt acuzați că au furat și au plănuit să fure lucrări literare rare ce au o importantă valoare culturală și istorică – multe dintre ele scrise de Pușkin – din mai multe biblioteci europene, inclusiv Biblioteca Națională a Franței. Procesul lor vine după o operațiune amplă desfășurată în 2024 de poliția din mai multe țări europene prin care mai mulți cetățeni din Georgia bănuiți că au participat la aceste furturi au fost reținuți și șase persoane au fost arestate.
Amploarea jafurilor puse la cale de hoți i-a șocat pe bibliotecari, bibliofili și procurori. Întrucât cele mai multe opere furate au fost scrise de Pușkin, ancheta a devenit cunoscută drept „Operațiunea Pușkin”. Hoții au inventat diverse povești și motive pentru a explica de ce sunt interesați în cărți rusești rare, potrivit Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust).
Suspecții lucrau de cele mai multe ori în perechi: unul dintre ei le distrăgea atenția bibliotecarilor, în timp ce celălalt înlocuia lucrarea originală cu o copie, de obicei, după mai multe vizite. Jafurile au început în primăvara anului 2022, la scurt timp după ce armata rusă a invadat Ucraina – o perioadă în care liderii ruși se foloseau de operele lui Pușkin ca să susțină atât războiul, cât și cultura rusă. La acea vreme, ucrainenii au cerut ca monumentele care îl înfățișau pe Pușkin să fie înlăturate din orașele lor, acolo unde sute de străzi purtau numele marelui scriitor rus.
Pușkin a trăit un an la Odesa după ce a fost alungat de la Sankt Petersburg de țarul Alexandru I. Mulți ucraineni au considerat că Pușkin reprezintă un simbol al agresiunii rusești atât din trecut, cât și din prezent. Jafurile au continuat timp de aproape doi ani, până când bibliotecarii au realizat că erau vizate, în mod special, primele ediții ale lucrărilor lui Pușkin care se găseau în diverse biblioteci din Europa. Ei au alertat poliția despre o posibilă operațiune organizată a hoților ce vizează doar lucrări rusești, probabil, cu scopul de a le readuce în Rusia la comanda unui negustor rus sau chiar a Kremlinului.
Infracțiunile comise în Franța au avut loc în 2023 la Lyon și Paris. Pe o perioadă de șapte luni de zile, unul dintre suspecți, Miheil Zamtaradze, a vizitat biblioteca națională din Franța de 40 de ori, căutând în special opere scrise de Pușkin. El pretindea că studiază democrația în literatura rusească din secolul al XIX-lea. Bibliotecarii au descoperit mai apoi că nouă cărți în valoare totală de 750.000 de dolari au fost înlocuite cu copii. Anul trecut, Zamtaradze a fost condamnat la peste trei ani de închisoare în Lituania pentru furtul unor cărți în valoare de 700.000 de dolari.
Un alt suspect, Beqa Tsirekidze, a fost deja condamnat la aproape trei ani de închisoare în Estonia pentru infracțiuni asemănătoare, după ce a stat o perioadă după gratii și în Letonia pentru furtul unor cărți. Tsirekidze a spus că el vinde cărți de anticariat încă din 2008, clienții lui fiind de cele mai multe ori ruși. În 2016, el a fost condamnat în Georgia pentru furtul primelor ediții ale unor opere rusești scrise la începutul secolului al XX-lea dintr-un muzeu.
Cu toate că suspecții neagă că ar face parte din aceeași rețea de infractori sau că lucrează pentru altcineva, experții în literatura rusă și anchetatorii spun că natura faptelor indică destul de clar faptul că hoții au legături cu o persoană care cunoaște foarte bine acest domeniu și care îi îndrumă pe infractori. Identitatea conducătorului operațiunii este unul dintre misterele nedeslușite ale acestui caz. Un alt mister este răspunsul la întrebarea: „Unde se află cărțile furate?”
Printre colecționarii ruși, există o cerere mare pentru primele ediții ale lucrărilor lui Pușkin, Mihail Lermontov și Nikolai Gogol – un scriitor a cărui origine ucraineană a stârnit controverse. „Există o competiție serioasă pentru lucrările bune”, a spus Serghei Burmistrov, care conduce casa de licitații Litfond din Rusia. Burmistrov a negat faptul că ar exista o „operațiune specială” de a scoate ilegal cărțile rusești de mare valoare din Europa. Hoții au profitat pur și simplu de cererea mare pentru opere rusești clasice și de lipsa măsurilor de securitate din jurul colecțiilor de cărți din literatura rusă aflate în bibliotecile europene, potrivit lui Burmistrov.
Dacă vor fi condamnați, suspecții ar putea primi până la 10 ani de închisoare.