Muniție nouă din Rusia
Iranul ar fi reușit să-și refacă o parte semnificativă a arsenalului de rachete în perioada armistițiului de opt săptămâni care a urmat conflictului cu Statele Unite, potrivit unor evaluări ale aliaților occidentali citate de Bloomberg.
Surse familiarizate cu serviciile de informații susțin că Teheranul ar fi completat stocurile de armament, inclusiv cu rachete provenite din Rusia, consolidându-și astfel capacitatea de a răspunde în cazul unei eventuale reluări a ostilităților. Potrivit acestor estimări, Iranul ar dispune în prezent de aproximativ trei sferturi din munițiile pe care le avea înainte de război. O parte dintre acestea ar include rachete rusești produse în ultimul an.
Evaluările diferă însă de cele prezentate anterior de administrația americană. Săptămâna trecută, președintele SUA, Donald Trump, a afirmat că Iranului i-ar mai fi rămas doar între 21% și 22% din stocul de rachete de dinaintea conflictului. În luna martie, serviciile de informații occidentale estimau că Iranul mai deținea aproximativ 60% din arsenalul său de rachete, în contextul campaniei aeriene desfășurate de Statele Unite și Israel. Între 28 februarie și 8 aprilie, Iranul a lansat peste 1.850 de rachete în regiune și un număr semnificativ mai mare de drone de tip Shahed, potrivit acelorași surse.
Statele Unite și Israelul au declarat anterior că au distrus aproximativ două treimi din lansatoarele iraniene în prima lună a războiului. În martie, secretarul american de Război, Pete Hegseth, susținea că potențialul ofensiv al Iranului a fost redus cu aproximativ 90%. Totuși, mai multe relatări din presă au indicat că o parte a rachetelor balistice și a lansatoarelor iraniene nu ar fi fost distruse, ci ar fi rămas blocate în instalații subterane, după ce intrările acestora au fost acoperite de dărâmături rezultate în urma bombardamentelor. Potrivit analiștilor, autoritățile iraniene ar fi putut folosi perioada de armistițiu, începută în aprilie, pentru a redeschide aceste baze și a redistribui armamentul.
Experții consideră că Iranul păstrează, de asemenea, capacitatea de a produce noi drone Shahed, cu condiția să aibă acces la materiale precum fibră de sticlă, explozibili, sisteme de ghidare și motoare. Unele dintre aceste componente, în special explozibilii, ar putea însă fi mai dificil de procurat după săptămâni de atacuri asupra infrastructurii militare. Kelly Grieco, cercetătoare principală la Centrul Stimson, afirmă că industria iraniană de apărare rămâne suficient de dispersată pentru a continua producția chiar și în condiții de război. „Este dificil să elimini complet capacitatea de producție, mai ales atunci când aceasta este distribuită între mai multe locații”, a declarat ea.
Potrivit analistei Bloomberg Economics, Becca Wasser, capacitatea Iranului de a-și reface rapid arsenalul ridică semne de întrebare cu privire la eficiența pe termen lung a campaniei militare occidentale. „În pofida succeselor tactice revendicate de Statele Unite, obiectivele de paralizare a bazei industriale de apărare a Iranului și de diminuare semnificativă a programului său de rachete nu au fost atinse pe deplin”, a afirmat aceasta.
În paralel, au apărut informații potrivit cărora Washingtonul și Teheranul s-ar apropia de un posibil acord de pace. Presa americană a relatat, citând un oficial de rang înalt din administrația Trump, că cele două părți ar fi convenit deja asupra textului unui document. Cu toate acestea, tensiunile rămân ridicate în regiune.
În ultimele zile au fost raportate noi incidente în apropierea Strâmtoarei Ormuz, unde armata americană a anunțat că a interceptat mai multe drone iraniene care, potrivit oficialilor, reprezentau o amenințare pentru traficul comercial maritim.