Avioane suedeze interceptări ruseşti în Marea Baltică

Avioane de vânătoare ale forţelor aeriene suedeze au decolat vineri, 12 iunie 2026, de două ori pentru a intercepta avioane de luptă ruseşti deasupra Mării Baltice, conform unei informaţii furnizate de agenţia EFE. "Vineri, forţa de reacţie suedeză a efectuat două misiuni cu avioane JAS 39 Gripen pentru a face faţă avioanelor de luptă ruseşti în Marea Baltică, aproape de spaţiul aerian suedez. În incidente au fost implicate două avioane de luptă ruseşti de tip Su-24 Fencer şi Su-34 Fullback", au declarat forţele armate suedeze pe platforma X.

Forţele de reacţie suedeze au reacţionat rapid atunci când zborurile ruseşti au fost detectate, iar două escadrile de JAS 39 Gripen au decolat pentru a apăra teritoriul naţional şi pentru a intercepta şi identifica avioanele de luptă ruseşti. În mesajul lor, autorităţile suedeze au subliniat că "spaţiul aerian suedez nu a fost încălcat în aceste incidente".

"Comportamentul repetat al Rusiei în Marea Baltică este îngrijorător", a afirmat prim-ministrul suedez Ulf Kristersson, subliniind importanţa reacţiei rapide a forţelor aeriene pentru a asigura securitatea naţională. El a mai adăugat că intervenţia rapidă a forţelor aeriene demonstrează necesitatea unei alerte operaţionale zilnice.

Deşi nu a avut loc nicio încălcare a spaţiului aerian suedez în aceste incidente, premierul Kristersson a menţionat că situaţia poate evolua rapid şi a subliniat importanţa detectării, identificării şi interceptării avioanelor de luptă ruseşti de către Suedia, în colaborare cu aliaţii săi.

Îngrijorările Suediei cu privire la activităţile militare ruseşti nu sunt noi. Într-un raport recent al Comisiei pentru Apărare a Parlamentului Suedez, se arată că o ofensivă militară rusă împotriva unor state membre NATO ar putea avea loc în viitorul "relativ apropiat", cu scopul de a testa coeziunea şi credibilitatea Articolului 5 al Tratatului NATO, în cazul în care situaţia politică devine favorabilă pentru Kremlin.

Moscova ar putea să decidă să acţioneze, chiar şi în condiţiile în care nu dispune de suficiente resurse, ceea ce face ca un atac armat împotriva Suediei sau aliaţilor săi să nu fie exclus. În acest context, Suedia a pus capăt unei perioade de 200 de ani de nealiniere militară, aderând la NATO în 2024, ca reacţie la invadarea Ucrainei de către Rusia.

Cheltuielile pentru apărare ale Suediei sunt planificate să crească la 3,5% din PIB până în 2030, de la 2,8% în 2026, ceea ce reflectă angajamentul ţării de a-şi întări capacităţile militare în faţa ameninţărilor externe.