Listă neagră a publicațiilor
Zeci de organizații neguvernamentale, asociații profesionale, grupuri de inițiativă civică, jurnaliști, activiști și cetățeni au semnat o poziție publică, publicată de organizația ActiveWatch, prin care denunță Hotărârea nr. 1348/9 iunie 2026 a Secției pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) ca fiind un demers incompatibil cu principiile dialogului democratic și ale statului de drept și o tentativă de cenzură și intimidare.
Hotărârea Secției pentru judecători a CSM include o adevărată ”listă neagră” cu publicații precum G4Media și Recorder, care au publicat investigații despre corupția din sistemul de justiție, despre eliberarea pe bandă rulantă a corupților, despre modul în care judecătorii își măresc singuri veniturile prin sentințe și despre conduita profesională a Liei Savonea, șefa Curții Supreme și membru CSM.
Pe lista neagră mai sunt trecute articole publicate de Presshub și Europa Liberă, precum și organizații precum Declic, Corupția ucide, Funky Citizens, ExpertForum, influenceri și politicieni. G4Media a respins acuzațiile aduse de Secția pentru Judecători a CSM și a denunțat tentativa de intimidare, precum și derapajul autoritarist al instituției.
Secția pentru Judecători a CSM a numărat articolele publicate de G4Media și care au vizat problemele din justiție. E pentru prima oară când o instituție publică are o astfel de conduită față de o instituție media. 75 de platforme jurnalistice și organizații civice publică azi o scrisoare deschisă în care condamnă abuzul de autoritate al Secției pentru judecători a CSM și încercările de cenzură și de intimidare a presei și a societății civile.
Pe 10 iunie 2026, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a publicat o „hotărâre” care prezintă activitatea jurnaliștilor și a societății civile drept un „atac fără precedent” la justiție. Este o stigmatizare publică inacceptabilă și incompatibilă cu statul de drept.
Documentul îi nominalizează pe cei care documentează și semnalează probleme instituționale și îi prezintă ca participanți într-o conspirație, o „campanie de denigrare” sau un „atac hibrid”. Instituțiile media și ONG-urile indicate explicit de documentul CSM sunt: Recorder, G4Media, PressHub, Europa Liberă, Comunitatea Declic, Corupția ucide, Funky Citizens, ExpertForum. Acestora li se adaugă persoane individuale, în special politicieni. Însă documentul îi vizează explicit pe toți cei care critică sistemul de justiție.
Organizațiile semnatare ale acestei scrisori susțin cu fermitate independența justiției și resping orice document care confundă criticile legitime cu subminarea justiției și care insinuează că acestea ar fi parte ale unui „atac hibrid”. Pentru un document formulat, sau cel puțin susținut, de majoritatea membrilor din Secția pentru judecători a CSM este surprinzător cum eșuează în a face distincția între critici legitime formulate de jurnaliști, ONG-uri sau simpli cetățeni cu privire la administrarea justiției și o presupusă încălcare a limitelor legale.
Competența CSM de apărare a independenței justiției nu poate fi utilizată pentru agregarea unor opinii, investigații jurnalistice, poziții civice și postări de pe rețele de socializare într-o narațiune generală de culpabilizare colectivă. Metodologia pe care s-a bazat această „hotărâre” este foarte sumară și enumeră criterii abstracte de analiză. Cu toate că pretinde că ține cont de „echilibrul impus de art. 10 al CEDO” [n.n. libertatea de exprimare], textul documentului doar prezintă aleatoriu câteva articole și postări din social media, ca apoi să concluzioneze că există o „campanie de denigrare”, fără să analizeze dacă informațiile prezentate se încadrează sau nu în limitele libertății de exprimare.
Așadar, presupusa “radiografie” este, mai degrabă, o compilație acuzatorie. În încercarea de a demonstra că există o campanie coordonată și cu scopuri ascunse, CSM se folosește de statistici ușor demontabile, care sugerează că 90% din postările și articolele unor ONG-uri sunt „împotriva sistemului de justiție”. Este surprinzătoare ușurința cu care informații eronate, care ar fi fost ușor verificabile, sunt răspândite în spațiul public de o instituție care ar trebui să fie un exemplu de decizii bazate pe fapte și date veridice.
În fapt, documentul demonstrează o slabă înțelegere a pilonilor pe care se bazează un stat democratic și emite o narațiune conspiraționistă, în care jurnaliștii care își fac munca în interesul public sunt prezentați ca actori dintr-o campanie de denigrare, iar pârghiile democratice aflate la dispoziția societății civile pentru interacțiunea cu instituțiile statului (petiții, participarea la consultări publice) sunt prezentate drept încercări de a slăbi și de a captura puterea judecătorească.
Jurisprudența CEDO acordă o importanță deosebită efectului inhibitor produs de reacțiile autorităților publice asupra participării la dezbateri de interes public, în special atunci când dezbaterea privește funcționarea justiției. Curtea a reținut în mod constant că temele privind organizarea, administrarea și independența sistemului judiciar sunt chestiuni de interes public, iar teama de sancțiune sau de reacție instituțională poate descuraja nu doar persoana vizată, ci și alți actori să participe la dezbaterea publică.
„Hotărârea” transmite un semnal de descurajare către presa, societatea civilă, experții, avocații și cetățenii care participă la dezbaterea despre sistemul judiciar. Răspunsul instituțional este disproporționat pentru că rezultatul acestei „hotărâri” este autocenzura și retragerea cetățenilor și a societății civile din dezbaterea privind justiția. Documentul publicat de Secția pentru judecători a CSM ratează și șansa de a formula un răspuns credibil și echilibrat împotriva criticilor primite în materialele jurnalistice amintite.
Alege, în schimb, să portretizeze câteva redacții și o parte din societatea civilă drept vinovați pentru problemele justiției și ale societății, în ansamblu. În măsura în care redacțiile, organizațiile sau persoanele menționate vor ajunge ulterior părți în litigii aflate pe rolul instanțelor, se poate ridica în mod legitim întrebarea dacă judecătorii chemați să soluționeze acele cauze mai oferă, în aparență, garanțiile de obiectivitate și independență cerute de dreptul la un proces echitabil.
Gravitatea acestei „hotărâri” este amplificată de faptul că Secția pentru judecători a CSM o prezintă ca expresie a unei poziții asumate la nivelul corpului judecătorilor. În acest fel, se creează percepția că puterea judecătorească nu mai acționează exclusiv ca garant neutru al drepturilor fundamentale, ci și ca actor instituțional preocupat de protejarea propriilor interese.
Acest document adoptat de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii este și va rămâne o pată neagră pe obrazul credibilității și independenței justiției și a rolului acestei importante puteri democratice de a garanta respectarea drepturilor fundamentale în România.
Organizațiile semnatare ale scrisorii deschise sunt printre cele mai respectate din țară, incluzând Centrul pentru Jurnalism Independent, ActiveWatch, ApTI – Asociația pentru Tehnologie și Internet, CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică, printre multe altele. Au fost incluse și organizații precum Corupția Ucide, ExpertForum și FONSS. Acestea toate subliniază nevoia de a proteja libertatea de exprimare și de a sprijini un mediu civic sănătos.
Reacțiile la această hotărâre continuă să vină, cu voci din media, societatea civilă și mediul de afaceri care se alătură protestului. Liderii de business din România, reuniți în Romanian Business Leaders, au declarat că hotărârea CSM reprezintă un semnal de alarmă, subliniind că critica justiției este esențială pentru credibilitatea acesteia. Așa cum afirmă și RBL, „a critica justiția înseamnă a crede în ea.”
Scrisoarea deschisă a fost publicată în contextul în care organizațiile doresc să se alăture demersurilor de protejare a libertății de exprimare și a drepturilor fundamentale, reafirmând că atacurile la adresa presei și societății civile sunt atacuri la adresa democrației.
Aceste inițiative subliniază importanța implicării active a cetățenilor în procesul democratic și resping orice formă de cenzură sau intimidare din partea autorităților.