Percepția asupra dezinformării
Conform unui sondaj recent realizat de INSCOP Research, publicat pe 11 iunie 2026, peste jumătate dintre români sunt convinși că pot distinge informațiile reale de cele false, în special în contextul știrilor despre securitate și război. Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, a declarat: "Românii au mult mai multă încredere în propria capacitate de a detecta informațiile false decât în capacitatea celorlalți, semn al unei puternice iluzii de control informațional."
Sondajul, realizat în perioada 2-8 iunie 2026, a fost efectuat prin metoda CATI (interviuri telefonice) și a inclus un eșantion reprezentativ de 1.100 de persoane, având o marjă de eroare de ±3% și un grad de încredere de 95%. În ceea ce privește percepția individuală, 22,3% dintre respondenți s-au declarat foarte siguri că pot identifica informațiile false, în timp ce 32,2% au spus că sunt mai degrabă siguri. De cealaltă parte, 15,6% s-au declarat deloc siguri de această capacitate.
Analizând datele, se observă că votanții PNL și USR au avut cea mai mare încredere în abilitățile lor de discernământ, în timp ce votanții AUR, femeile și persoanele de peste 45 de ani au fost cele mai sceptice. De asemenea, persoanele cu educație superioară și cei din mediul urban, în special din București, se consideră mai capabili în a face distincția între adevăr și fals.
Întrebați despre capacitatea generală a populației de a identifica informațiile false, doar 8,3% dintre respondenți s-au declarat foarte siguri de aceasta. 41,8% au fost mai degrabă nesiguri, iar 24,9% deloc siguri. Această percepție sugerează o prăpastie între încrederea în sine și scepticismul față de ceilalți.
Remus Ștefureac a subliniat că "diferența dintre autoevaluare și evaluarea populației sugerează că problema dezinformării este percepută ca fiind 'a celorlalți', nu una personală", ceea ce indică o superficialitate în abordarea acestei probleme.
De asemenea, votanții PSD, bărbații, persoanele cu educație primară și locuitorii din mediul rural s-au arătat mai optimiști în privința capacității colective de a distinge între informațiile corecte și cele false. Totuși, tinerii sub 30 de ani și persoanele cu studii superioare din mediul urban au arătat un scepticism mai pronunțat.
Acest sondaj relevă o paradoxală încredere în sine și o neîncredere față de ceilalți, sugerând că majoritatea românilor percep problema dezinformării ca fiind una externă, ceea ce poate duce la o scădere a vigilenței în fața propriilor vulnerabilități.
În concluzie, rezultatele acestui sondaj ar trebui să servească drept un semnal de alarmă pentru autorități și organizații de media, în contextul în care dezinformarea rămâne o provocare majoră în societatea contemporană. Este esențial ca campaniile de educație media să fie intensificate pentru a sprijini cetățenii în dezvoltarea abilităților critice necesare pentru a naviga în peisajul informațional.
Următorii pași ar trebui să includă colaborări între instituții educaționale și mass-media pentru a crea programe care să încurajeze discernământul informațional.